Zilele astea mă împresoară mai abitir ca aldat’ teama că o să îmbătrînesc singură. Mă uit la fete, nu mai sunt copii, nu mai au prea mare nevoie de mine. Casa e tot mai des goală şi îmi pare tot mai mare. Mă pierd în ea şi nu mă mai găsesc.
Apoi o să plece şi mie nici măcar nu-mi plac pisicile, ca să pot îmbătrîni înconjurată de ele, cum îmi prevedea fie-mea, ludic, cîndva.
Şi casa va fi tot timpul goală. Şi eu la fel.
Sunt zile în care îmi plac singurătăţile mele. Sunt şi nopţi în care muşcă şi sfîşie din mine ca tigrul din pradă.
Da. Mi-e frică grozav că o să îmbătrînesc singură. O babă pe jumătate nebună, obsedată de cărţi şi de sine. Că o să adorm tot singură, cum am făcut aproape toată viaţa.
Cîteodată mi-e foarte milă de mine şi plîng de mila mea. Mă întreb dacă e ceva în neregulă cu mine sau cu lumea în care trăiesc. Mă uit la mine şi îmi pare strigător la cer să fiu şi să mă simt atît de revoltător de singură. Îmi spun că poate nu mai ştiu să iubesc şi să mă las iubită. Sau nu am ştiut niciodată, de fapt.
Cîndva, bărbatul nesăbuit îmi spunea: ştii care e problema cu femeile ca tine? Aveţi aproape zero opţiuni. E penurie de bărbaţi decenţi în lume. Iar ăia puţini care există, sunt luaţi. Ghici ce, avea dreptate.
Aş putea să mă prefac că e ok să îmbătrîneşti singură. Să îţi plece copiii la şcoli, tu să rămîi în urmă. Să te muţi poate într-un loc mai cald, să scrii, să citeşti, să îi aştepţi cu dulceţuri şi plăcintă de mere o dată, de două sau de şase ori pe an, cînd o să aibă chef şi timp să te vadă. Ai putea chiar să te înveţi cu asta. Sau ai putea să mai faci un copil, eşti încă tînără, nu e aşa, dar făcutul de copii de una singură, pentru sine, e un act mîrşav şi mutilant, de egoism feroce . Ai putea adopta, însă, unul. Un copil care deja e singur şi uitat, neiubit, cam ca tine, aşa, să vă alinaţi unul pe altul. Să scrii cărţi şi să ocroteşti şi iubeşti un suflet la care altcineva a renunţat poate fi un viitor suportabil.
Aş putea să mă conving că e alegerea mea. Dar m-aş minţi.
Nu mi-e frică să mor singură, ştiu perfect, aposteriori, că în faţa morţii singur eşti. Mi-e frică de nopţile lungi de iarnă, din iarna vieţii mele, în care o să îmi fie mult mai frig decît mi-a fost pînă acum. Şi că nu voi fi niciodată femeia din tabloul pe care l-am văzut acum două dimineţi în centru, cînd pe o terasă, doi bătrînei cu păr alb îşi sorbeau cafeaua ţinîndu-se de mînă şi îşi povesteau cu însufleţire ceva, privindu-se cu bucurie, adînc, în ochi. Iar eu am trecut şi am zîmbit – un zîmbet Duchenne, desigur – şi i-am privit şi i-am iubit.
Iar mie… Hm. Mie nici măcar nu-mi plac pisicile.
(pictură Oksana Demechenko)
voluptăţi Postarea următoare:
călcîiul xenei
Petronela, stii care e problema din punctul meu de vedere? Ca tu in loc sa „chemi” iubirea in viata ta, sa o astepti, sa visezi la ea, tu apriori consideri ca vei ramane singura, ca asa iti este „scris”, sortit. Nu bai nene, trebuie sa fii optimista, trebuie sa ai rabdare sa cunosti un barbat, si poate sa nu fii drastic de selectiva. Consider ca nu exista suflet pereche, exista oameni care se intalnesc la momentul potrivit si care dupa ce hormonii se potolesc, invata sa se iubeasca, sa se respecte, sa fie o echipa. Toti avem defecte, nu exista persoana perfecta, ce conteaza este ca cei 2 sa invete sa isi iubeasca si defectele.
Exact! Nu exista perfectiune. Cine cauta perfectiune, cu pisici ramane.
Draga mea ! Ce frumos ai descris trairile tale ! Si ale mele ! Si daca nu imi plac pisicile Andrei ? Bai nene sunt de acord ca trebuie sa fiu bataioasa si sa sper ! Am obosit de atata speranta ! Cu drag tuturor numai bine !
eu nu-mi pierd speranta, va fi cum e mai bine pentru mine. Desigur ca sper sa fie cu un om alaturi, sa ne imbratisam trupurile dar si sufletele.
Petronela, dar daca batraneii aia 2 de-ti placura tie erau la a doua intalnire, sa zicem? daca asteptasera si ei marea iubire o viata intreaga si abia atunci venise? Tu esti inca tanara si poate vei avea mai mult noroc ca ei…:) Esti prea frumoasa si prea desteapta (aici s-ar putea sa fie o problema :)) )…..va veni si iubirea, probabil cand o astepti mai putin…
Singuratatea…da, un motiv de frica pt marea majoritate.
Culmea e ca ea apare in marea majoritate a cazurilor la cei care au satisfacute nevoile primare…ca atunci apare si dorinta satisfacerii celorlate spirituale.
Tu, om rational, realizezi acest lucru, dorintele tale sunt mult prea mari fata de realitate. Ai invatat sa gandesti liber, incerci sa te eliberezi de inhibitii…dar…hmm…ai din ce in ce mai multe nevoi…incepi sa citesti despre asta si gasesti citate gen ‘trebuie sa incepi sa te inalti deasupra si sa parasesti
aceasta lume a dorintelor grosiere , a lacomiei si maniei…sa parasesti aceasta lume a dorintelor’. Traducerea mea ar fi…nu-ti dori nimic si vei fi fericit:)…gasesti apoi conceptul de iubire neconditionata ca doar ‘Pasiunea este pofta instinctiva, compasiunea este iubire. pasiunea este dorinta, compasiunea este neconditionare’.
Vezi mai Petro….tu esti o fata care la fel ca mine nu respecti aceste principii si dupa cum se vede ai numai de pierdut de pe urma acestui lucru. O fii bine…o fii rau???:)
Daca as ramane singura cat m ar tine puterile as organiza cursuri pt copii. Cand eram mica mergeam la cercul de ceramica de la palatul copiilor. Era cel mai minunat loc de pe pamant. Si daca as ramane singura m’as intoarce acolo. Cred ca putem trai f bine si fara un partener, daca avem pasiuni si o viata sociala sanatoasa care include copii. Poti face un cerc de teatru, sau ora de citit povesti.
te urmaresc mereu, nu ti-am scris niciodata, mi-ai facut pielea aia de gaina si ochii mi i-ai impaienjenit. esti superba, o femeie cu adevarat superba, dai atata traire si viata, esti vie, atat de vie.
probabil ca asta-i blestemul celor ca tine, ca noi, sa murim asa, insingurati, dar am convingerea ca nu exista nicio alta cale.
iti multumesc pentru felul in care faci din cuvinte emotii, si cateodata, te rog, mai arunca tristetea in mare.
Ruxandra
Cum reușești tu să scurmi în măruntaiele noastre și să ne faci a ne gândi la lucrurile la care parcă nu am fi pregătiți să ne gândim! Cred că tabloul cu bătrâneii e același pe care îl am şi eu, şi mulți alții . Dar e un tablou frumos, chiar dacă nu e original! 🙂
Suna asa sumbru singuratatea asta…brrr. Unde sint hoardele care nu te lasa sa respiri?
Incearca mai bine o comunitate, ca tot o ai la doi pasi… 😉
Vezi ca avem intalnire generala pe 5-7 septembrie, poate ne faci o vizita: http://armoniabrassovia.ro/
eu cred ca tu vrei si singura si ne-singura, si, e de inteles, singuratatea, in ciuda inconvenientelor poate fi productiva, si, iata, este. de aceea e greu. cineva ca tine trebuie sa apara sau sa reapara. ce zice Barbatul Nesabuit despre asta, poate ar trebui sa lasati sa cada cortina, inca o data….eu, noi am facut acest lucru si poate a fost cel mai inteligent din existenta noastra fugitiva, dupa renuntarea la fumat, desigur…iti doresc toate cele bune, etic si sincer.
P.S. va rog sa lasati pisicile in pace, sunt adorabile!
Draga mea, daca te incalzeste cu ceva, sunt cam in aceeasi situatie. Varsta cam tot pe acolo, singura si eu – culmea, chiar si tot brasoveanca :). Insa sunt intr-o stare de maxima impacare cu mine insami, am invatat ca sunt putine lucruri pe care nu le pot face singura – nici macar nu o mai numesc singuratate, ci independenta :). Am batut lumea in lung si in lat singura, imi e al naibii de bine si nu sunt pregatita sa accept compromisuri doar pentru a nu mai fi singura.
Independenta e frumoasa si… da dependenta! 🙂 In orice caz, decat singuratate in doi, mai bine singur de unul singur… Corect?
Parerea mea este ca starea de entropie maxima o atingi doar langa partenerul potrivit, cu compromisurile de rigoare. Poate in cazul tau nu a sosit inca vremea compromisurilor.
Adopția nu este o idee așa de rea în situația asta. Până una alta, găsește niște grupuri cu interese comune, și alătură-te lor.
Stiu oameni care mor de dorul cuiva pe care nu il cunosc dar il doresc, cu care sa citeasca, sa priveasca ploaia si ninsoarea, sa fuga in lume si doar sa o iubeasca, adica pe o zana a artelor, ca tine. Tu de ce oare nu-i cunosti? Cred ca zbuciumul traiului nu ne lasa sa traim iubind si visand. Niciodata nu vei muri singura, Petronela, niciodata! Suntem cu tine, chiar daca nu ne vezi 🙂
Femeile ca tine inhiba barbatii, marea masa ! iar cei decenti, cum bine zicea Nesabuitul, sunt prea putini si pe deasupra luati. Poate ar trebui data o amnistie morala, atat pt nevasta, cat si pt amanta 🙂 Sunt multe cazuri de barbati care se ocupa cu succes de 2 femei, altii nu sunt in stare de niciuna. Marea masa sa ia lectii de comportare civilizata si matura !
Cat despre armonizarea relatiei in doi, eu cred ca, de cele mai multe ori, nu merg lucrurile pentru ca barbatul nu stie sa-si ascunda „urmele” si sa arate afectiune si interes femeii, iar femeia este indolent de cicalitoare si in multe cazuri manipulativa.
Daca n-ai tras lozul castigator, geaba il scrijelesti la infinit, tot nasol iti va pica. Partea problematica este ca nu-ti mai vine sa mai joci !
Petronela,am aproape aceleasi gånduri………Te pup ,cu multå dragoste <3
Eu nu vreau sa scriu decat ca ma regasesc in vorbele tale, uneori.Si da, nici mie nu-mi plac pisicile!
Cei doi barbati din viata ta au ridicat stacheta foarte sus. Chiar daca unul e departe, e totusi aproape, intr-un duel reluat continuu cu celalalt, „cel care scrie”.
Inca n-a aparut cineva care sa stie si sa vrea o lupta cu cei doi si asta dupa ce reuseste sa treaca de tine…
Si nu vei fi singura, nici acum nu esti. Cel putin barbatul „care scrie” va fi tot timpul cu tine.
mă tem că nu înţeleg. cine e acest bărbat care scrie?!
e vorba de partea masculina din tine, de yang. 🙂
E un amestec intre constiinta si subconstientul tau. E doar o denumire – aleasa pentru a personifica aceste elemente. Si lupta respectiva nu poate fi decat intre barbati. N-am gasit alta rima… 🙂
faci si tu ca andreea mantea la burlacita cand ia spus lui marius: stii, eu mi-am dorit mereu un barbat cu calitatile tale doar ca nu pot sa ma casatoresc cu tine chiar daca esti barbatul perfect pentru ca eu nu te iubesc. l-a ales pe cristi, un lache care deja a facut-o sa sufere si sa planga chiar dinainte de a fi macar impreuna, iar acum se casatoresc.
amuzant este ca a zis ca mereu a ales cu inima si ca mereu a gresit si ca de data asta o sa aleaga tot cu inima si ghici ce? iarasi o sa greseasca. unii oameni nu reusesc sa invete anumite lectii si sunt condamnati sa le repete. lectia ei este sa nu se mai uite dupa bad boys. pana cand o sa refuze sa invete aceasta lectie o va repeta la infinit.
tu spui ca nu vrei sa imbatranesti singura. perfect normal si de acord cu tine. dar pe de alta parte te-ai privit vreodata pe tine cum privesti barbatii? e toti porci? e toti niste nenorociti? ti-e frica sa nu te mai frigi si sufli si in iaurt?
viata e un sirag de experiente si nu exista forever exista doar acum. ce ai de pierdut daca zici nu? din cate vad eu ai o atitudine de respingere. nu vrei sa te lasi agatata. ia lasa-te. bine nu chiar de oricine, dar nu cred ca tu atragi in viata ta doar oameni de proasta calitate caci daca asta este cazul ar trebui sa te intrebi DE CE? CE anumite din tine proiectezi in afara ca sa-i atragi pe oamenii aia? inima este ca un copil mic, nu are discernamant, mintea este temnicerul inimii. trebuie ajuns la un acord astfel incat sa traiasca si detinutul si gardianul.
iti este frica de singuratate sau iti este dor sa iubesti sa sa fi iubita? e o diferenta mare zic eu. daca iti este dor sa iubesti ii lasi si pe altii sa te iubeasca sau ai o atitudine de artist neinteles? da, daca te-ai trezit doar un alt trezit te mai poate pricepe asta e clar, dar sunt si d-astia treziti doar trebuie sa-ti intersectezi privirea cu ei. 🙂
Pentru ca vreau sa imi tin mintea ocupata doar cu lucruri care imi fac placere, habar nu am cum trec zilelele de repede.Nu ma obosesc cu ganduri care sa ma dezarmeze…de genul sant singur, am in jurul meu oameni puternici si asta imi prinde al naibii de bine.Culmea este ca printre acesti prieteni cei mai dragi mie sant femei si sant puternice le apreciez mult si……ma enervez mult cand spun ca parca ar fi fost barbati intr- o alta viata. Ma intreb cine naiba a stabilit ca barbatii sant mai putrenici decat femeile….mie viata mi-a aratat pana cum ca voi santeti mai responsabile si mai puternice si aveti nevoie de comparatii
iti suna cumva cunoscut, sau o cunosti cumva pe autoare? pare o fire singuratica si inabordabila…
„Nu scriu în scop matrimonial, nu urmăresc deloc să îmi găsesc iubirea pe internet aşa că nu mă căutaţi să mă scoateţi în oraş, să mă luaţi de nevastă, să îmi faceţi amor sălbatic sau domestic. Nu sunt interesată. Fir.”
si atunci te mai intrebi care e problema?! 🙂
e amuzant cum oamenii singuri isi inchid portitele prin care dumnezeu le-ar putea implini cateodata dorintele… prin simplu fapt ca pun conditii in indeplinirea dorintelor lor.
ceva in genul: tare mult mi-as dori sa castig la loto dar nu vreau sa cumpar bilet. mi-as dori sa castig la loto gasind biletul pe strada sau daca mi-l face cineva cadou. altfel nu vreau, doar asa!
sper ca am fost destul de clar.
nu vad absolut nicio legatura intre citatul asta, care e menit sa alunge tampitii care cred ca ma pot agata pe internet si postul asta. 🙂
Pentru ca tot a fost 23 august permite-mi in numele comentatorilor acestui post un mic omagiu:
Va multumim doamna Petronela pentru mangaierea ‘self-esteem’-ului nostru,
Al celor mai putin inzestrati fizic si/sau spiritual,
Al celor care ne grabim sa dam sfaturi psihologice,
Al celor care ne mandrim cu singuratatea noastra,
Al celor care suntem cu adevarat singuri si trebuie ‘lupte acerbe’ ca sa scoatem pe cineva in Piata Sfatului, la o cafea sau la o bere,
Al celor care probabil nu-si vor vedea nepotii.
In general, pentru toate posturile ludice, va multumim mult iubita si stimata doamna Petronela.
Iar mie.. Hm. Mie imi placi ca arati si te alinti ca o pisicuta! 😀
amin. pentru tot ce s-a spus aici.
Incep prin a-mi cere scuze pentru cateva greseli de ortografie si pentru ca am omis cateva cuvinte …asta este eu seara ajung acasa obosit si in plus tableta mea este miiiiica…….nu ca tine MPR …… omule cand oamenii isi spun opiniile nu inseamna ….ca sant impotriva ta …citeste daca merita , invata daca merita …si daca tu crezi ca nimic nu merita respectat atunci cred prietene ca trebuie sa accepti …exista si altfel de opinii decat ale tale ….cele bune
Mda.Rascolitoare viziunea.Trista,Pesimista.Personal te vad inconjurata de nepotei multi si de catei alergand in jur intr-o poiana verde si plina de flori povestind frumos.Esti un om mult prea misto si nu cred ca se va intampla vreodata viziunea asta pesimista,la faza cu pisicile ma refer.Ar fi multi care si-ar da ani din viata ca sa se bucure de compania ta zilnica.E greu insa sa gasesti acel om perfect.Cred ca trebuie sa fii mai deschisa,sa te arunci pur si simplu in viata.Cere si ti se va da ,bate si ti se va deschide.Daca viziualizezi doar pesimist te incarci singura negativsi iti proiectezi in viitor gandurile astea triste.Gandeste mai pozitiv,fi mai constienta de valoarea ta,de ceea ce poti oferi ,de ceea ce reprezinti si vei intalni fericirea.Stiu ca ai avut ghinion cat 10 la un loc dar ia partile pline ale paharului si fi mandra de copii superbi pe care tu i-ai facut fata.Ai depasit greutati cat Everestul ,ai plans cat Niagara,dar e cazul sa razi ,sa iesi ,sa discuti ,si sa iubesti,pur si simplu sa iubesti.Lasa-te in voia vieti si gandeste in primul rand pozitiv.Viata ta desi foarte grea te-a dus pe culmi unde altii nu au pasit niciodata si nu ti-ai pierdut echilbrul desi au fost momente in care ai crezut asta.Esti o luptatoare si la fel cum ai luptat pana acum si ai iesit ranita ,dar in viata ,trebuie sa lupti si in dragoste.Trebuie sa daruiesti ca sa ai de unde primi ,trebuie sa si filtrezi ,insa daca ochiurile sitei sunt prea dese risti sa elimini exact cavalerul dorit.
Avem tendinta cand iubim sa idealizam persoana de langa noi,sa o ridicam pe un piedesal care uneori se mai si crapa.Poate si noi avem partea de vina.Eu cred ca vei gasi omul care sa se ridice la nielul tau intelectual,omul care sa aiba hobbyuri comune,omul pe care il meriti langa tine.Eu am o vorba,daca intre doua numere nu ai cu cine sta de vorba poate fi sexul fantastic dar nu va merge.Dragostea inseamna si sacrficiu si putere de daruire,si intelegere si respect.Dragostea perfecta este asemanatoare ciocolatei amarui,sa aibe Ying Yang in ea,sa aibe urcusuri si coborasuri ,sa aibe zahar dar si amareala .Eu ma rog sa-ti fie bine si sa ai printul cu tine.Pupici si tie si fetelor.
femeile puternice nu prea plac barbatilor. nu-s pentru convietuire, le admira de departe. du-ti crucea.
nici mie nu-mi plac pisicile. si mie mi-a fost frica de singuratate la batranete.
de un intai mai muncitoresc si neobisnuit de cald mi-am gasit perechea. cu care am procreat binenteles, ca doara asa suntem programati genetic. ne iubim in fiecare an altfel incercand sa ne saturam odata unul de celalat, no way.