MENU

de • 4 iulie 2016 • adevărurile meleComentarii (29)

de ce nu mă uit la game of thrones

Io nu văzusem niciun episod din Game of Thrones, exact ca în meme-ul ăsta de circulă pe net.

13592395_10154174804276224_145924770389307065_n

Că nu m-a atras niciodată prea tare genul. Dar am devenit curioasă, de cînd cu isteria asta. Așa că văzui două, alea în care muri Ion Omăt și unul în care era spînzurată o fetiță sub ochii părinților, în detalii oripilante, și mă lămurii. Nu s-a schimbat nimic, înainte omul se ducea să stea în tribune să vadă violență și sînge și moarte de dragul entertaimentului, acum se uită la serialul ăsta. Dați-i pîine și circ. Circul să fie neapărat cu multă violență, să uite ce viață de vierme duce, de fapt.

M-am gîndit la istoricul gustului omului pentru sînge. Undeva în anii 300 ÎH, stăpînii Romei aruncau în arene primii gladiatori și luau ființă cele mai violente, crude și sîngeroase jocuri din lume, care au consumat, vreme de peste șase secole, oameni și animale laolaltă într-un masacru de proporțiile unor genocide, în scopul de a satisface pofta bolnavă a spectatorilor excitați de mirosul valurilor de sînge care inundau arenele și de puterea morbidă de a decide asupra vieții cuiva. Dintr-o anume perspectivă, nu s-a schimbat mare lucru. Există încă locuri în lume unde este legal să privești masacre așa cum sunt corridele, de exemplu. Iar acolo unde nu, există Game of Thrones-uri.

Din poziția unui om căruia violența, vederea sîngelui și suferinței, îi fac rău la modul cel mai fizic cu putință, am întrebat și am citit și studiat motivațiile psihologice ale apetenței pentru ele. Unii psihiatri spun că e vorba de un tip de sadism care apare pe fondul unor complexe de inferioritate. Pentru Rene Girard ar exista ”o legatură între formele rituale și tendința universală a oamenilor de a-și transforma angoasele și conflictele asupra unor victime arbitrare”. Și ce formă mai la îndemînă de a-ți transforma angoasele și conflictele decît consumînd violență virtuală?

Sigur, industria filmului a transformat violența în divertisment, am pierdut capacitatea de a o percepe la adevărata-i grozăvie, suntem imunizați, dependentizați și vrem tot mai mult. Și, probabil, există în noi o genă a violenței care a supraviețuit evoluției încă de la Cro Magnon încoace, altfel e imposibil de explicat mulțimea de adepți a lui Hitler, de exemplu. Sau audiența știrilor de la ora 5. Sau știrile de la ora 5, 7, 9, 12. Omul e o ființă barbară, mi-o spun în fiecare zi în care mă îngrozește un atentat terorist. Needucată, căci poate educația ar fi singura salvare, cum spunea Vargas Llosa.

Revenind la GoT, că era să uit de unde plecasem, da, am auzit că ar avea un plot mișto, că e mai mult decît scenele alea îngrozitor de violente pentru o nevricoasă ca mine, dar să mă ia naiba dacă am chef să înghit tot sîngele ăla care maculează zăpada (winter is not coming yet, not for me, Jon Snow) cînd sunt pe lume povești mult mai mișto și mult mai puțin sangvine.

Așa că nu, bingingul GoT nu e pentru mine, o spun în cunoștință de cauză. Dar ce mișto e House of Cards!

29 răspunsuri la postarea de ce nu mă uit la game of thrones

  1. Agresivu spune:

    Da si mie mi-a placut HoC mai ales faza nonviolenta cind ditamai președintele american se pisa pe mormintu’ lu’ al batrin.

    • Petronela spune:

      pișatul e o formă de violență? :))) dar scuipatul, scuipatul nu e? are violentul ăla de Boris Vian o carte care se cheamă: voi scuipa pe mormintele voastre, ce cruzime, cît de oripilant!

  2. Monica spune:

    House of cards e misto pentru ca acolo singele nu se vede, desi curge-n valuri si nu neaparat prin vene 🙂

  3. Mona spune:

    Nici GoT (din aceleasi motive de inima usoara), nici HoC (pt ca perioada asta e mult mai dinamico-SF cu tente de WTF pt noi europenii ce ne-o mancat undeva sa lucram in UK). Dar altfel e bine..:)))

    • cara spune:

      Ca adevar graiesti, Mono, sa ne fie de bine ! Tre’ sa ne platim prostia cumva, nu ?

  4. Marina spune:

    Dar bine nu poti judeca serialul dupa doua episoade vazute la intamplare.Poate daca ai lua de la inceput si ai urmari povestea te-ar captiva.Violenta e doar un efect care da mai multa credibilitate si autencitate atat in cartile Game of Thrones cat si in serial.Ma mira ca tu ca scriitoare vorbesti in felul asta despre violenta.Ea exista si e necesara ca sa redai o atmosfera,sa creezi un spatiu in care sa redai voracitatea oamenilor pentru violenta.In plus George R.R.Martin este un scriitor extraordinar care echilibreaza totul in cartile sale.Poti sa urasti un personaj si dupa doua episoade sa-l iubesti.Reuseste sa faca asta fara sa dea in penibil.Apoi evolutia personajelor,desi subtila uneori,le impinge sa faca lucruri neprevazute.In Game of Thrones nu exista bine sau rau,e doar o imbinare care creeaza haos,o imbinare prin care scriitorul isi face personajele oameni(nimeni nu e in totalitate bun sau rau).Apoi psihologia personajelor este complexa,se bazeaza pe detalii din viata lor personala,traume etc.Tocmai foamea pentru putere(toti isi doresc tronul)arata decaderea oamenilor si obsesia pentru control.Prin violenta si depravare critici violenta si depravarea.Si sa nu mai spun de usurinta cu care scapa scriitorul de personaje,e extraordinar.Le omoara si gaseste tot timpul altele din nimic.Si poate asta e cel mai impresionant la el,ca eroii lui mor.Toti au sanse egale.De exemplu cand vezi un erou intr-un film sau o carte,desi se lupta cu 20 de persoane sti ca o sa castige,stii ca nu moare niciodata fiinca el e eroul si eroii nu mor.La George R.R.Martin nu mai e asa,te temi pentru toate personajele,e tensiune pe care scriitorul o inventeaza din cliseu.Ce am scris aico e doar o parte din ce inseamna Game of Thrones.Nu e o coincidenta ca se uita atata lume.Stiu ca nu vrei sa te uiti la serial,dar incearca sa citesti cartile.George R.R. Martin e un scriitor extraordinar care chiar merita si sa stii ca nici lui nu-i prea plac unele parti din serial.

    • Petronela spune:

      Eu nu am judecat serialul. Nu am zis că e prost sau bun, ci am vorbit despre mine: mie nu îmi place, eu nu suport violența, eu aleg să nu mă uit, în cunoștință de cauză. Este alegerea și opinia mea. Nici cîștigătoarea Nobelului Alice Munro nu îmi place defel, dar defel, nu am reușit să termin nici măcar un volum că mi se păreau toate prozele ratate, asta nu înseamnă că ea nu e scriitoare valoroasă, ci doar că MIE nu îmi place. În calitate de cititor, nu scriitor. E atît de simplu.

    • Marina spune:

      Si eu ziceam ca poate ai putea sa vezi dincolo de violenta.Poate citesti cartile totusi.Sunt mult mai bune decat serialul.Dar nu cred ca tu in calitate de cititor lasi o carte din mana atunci cand apare o scena mai violenta si nu cred ca ai citit numai carti fara violenta.E peste tot.

    • Marina spune:

      Ziceai tu la un moment dat ca-ti place Pascal Bruckner.El e un scriitor care se foloseste foarte mult de violenta.Si totusi iti place fiinca el reusete sa faca ceva mai mult din ea si simti asta.Deci nu violenta e problema,ci cum o abordezi si ce efecte creeaza.Iti trebuie mult skill ca scriitor sa faci asta bine.

    • Petronela spune:

      Filmul ăsta e pur și simplu prea violent pentru mine. Îmi face rău. De ce trebuie să fiu convinsă că nu e așa?
      Și, să mă ierte Dzeu, am citit cam tot ce a scris Pascal, dacă eu am găsit astfel de violență acolo. Sexualitate, poate. Un anume tip de cruzime, da. Dar nu violența asta extremă.

    • Marius spune:

      Perfect de acord cu comentariul Marinei cu cateva mentiuni:
      1. Diferenta intre violenta GoT si HoC este ca in primul sangele e pe perete, iar in al doilea pe manusi sau pe tampoanele de metrou. Oare nu e si aici o explicatie de ce toti ne ducem la vot si iese in final un rezultat de care NIMENI nu e incantat?
      2. Unora le place violenta expusa (vezi Tarantino) altora cea voalata (vezi Benigni in La vita e bella). Nu exista o violenta mai draguta si una mai hidoasa oricum ai prezenta-o: e hidoasa oricum ai lua-o si de cele mai multe ori, violenta a facut lumea sa mearga mai departe intr-o directie despre care nu stim daca e cea buna sau rea.
      3. Impresia cu care luam decizii ne place / nu ne place dupa un episod / xx pagini dintr-o carte este la fel de valoroasa cu presupunerile. In afara de matematica/logica unde ajungi la un adevar presupunand contrariul … nu stiu nimic pe lumea asta care sa fie valid bazat pe presupuneri.
      4. Bucuria de a savura un serial e in acel ceva pe care fiecare dintre noi il percepe in felul lui. Trendurile insa pot altera mult din valoarea a ceea ce iti poate oferi un serial / film / carte, iar premiile, ratingurile sau alte osanale nu fac decat sa amplifice aceasta nedreptate.
      Oricum ar fi … e frumos sa vezi diversitate de pareri atat de diferite… atata timp cat nu lasa sangele sa bolboroseasca si sa dea pe dinafara si invatam cu totii ca dialogul / dezbaterea nu trebuie sa aiba neaparat un invingator.
      PS: mie imi plac ambele seriale insa HoC a devenit prea predictibil, iar GoT este primul serial la care nu am anticipat ce se poate intampla de la un episod la altul (pentru ca nu am citit inainte cartea).

    • Petronela spune:

      Am o singură observație: deciziile le luăm, întotdeauna, cu creierul limbic. Scientific fact.

    • Dana Maria Roman spune:

      Sunt perfect de acord cu dvs. Ați pus în cuvinte exact ce simt și eu, și mulți alții.

  5. Mirela spune:

    Fir-ar! Nici eu nu ma uit la GoT ?. Nu am vazut nici macar un episod. P.S. imi place cum folosesti perfectul simplu ?. Na, ca fiecare a luat ce-a vrut din textul asta ☺.

  6. Razvan spune:

    SPOLIER ALERT!!! Si mie la HOC, cand isi impinge fosta amanta sub tren. Si cand gazeaza un tip, lasandu-i orfani cei doi copii. Si cand ajutorul lui (mana dreapta) isi ia bolovani in cap, in padure dup care revine si o calca brutal cu masina pe respectiva (dup ce o prostise ca o lasa in viata). Cr bine ca nu m-am uitat doar la cateva scene din HOC, ci la tot, altfel scriam si eu un articol biased si superficial despre HOC. Pericol evitat.

    • Petronela spune:

      l-am văzut pe tot, nu te obosi :))) iar eu nu am scris despre GoT, nu am zis că e un film prost, ci am spus că mie nu îmi trebuie să mă uit la el din aceste motive.

  7. Nico spune:

    Cam asa se întâmpla cu mine, dar in ceea ce priveste House of Cards, in sensul ca ma deprima maxima serialul ala. Realizez cat de posibil este ca ce e narat acolo sa se întâmple si in realitate, încât dupa un episod imi vine sa ma duc pe o insula pustie si sa astept sa mor, dezamagita ca oricât de mult vreau eu sa schimb lumea, nu am nicio putere sa o fac :))
    In schimb, Game of Thrones, cu toata violenta nemascata, e clar ca e pura ficțiune, asa ca dupa ce urmăresc un episod nu raman afectată deloc. Chiar pot sa privesc cu obiectivitate sângele si alte fluide.

  8. Cristi spune:

    Interesant comentariul, si folosesc cuvantul la modul cel mai propriu.

    Mie imi plac serialele. Nu chiar toate, dar multe, si in orice caz imi plac acelea in care episoadele depind unul de altul si creeaza o poveste mai mare. Sunt si alte seriale, in care legatura dintre episoade nu e cine stie ce puternica, si care imi plac oricum. Mi-au placut si X-Files, si Fringe, imi plac si Criminal Minds.

    Intre serialele cu poveste, am vazut si Game of Thrones, am vazut si House of Cards. E interesant ca ai ales sa te concentrezi pe violenta ca si motivul pentru care nu-ti place GoT. Eu nu ma (mai) uit la el de pe la sezonul trei, pentru ca nu-mi place nuditatea gratuita si ieftina.

    Am citit si cartile lui Martin. Sunt bune, mult mai bune decat serialul, care dupa mine ar fi putut fi facut cu aproape acelasi impact si fara atata nuditate, atata sex, si — de ce nu — atata violenta. A se vedea ca in carti, Martin sare peste mare parte din aceste scene: le sugereaza, dar nu le scrie in detaliu. Si ele isi fac efectul, mai bine chiar decat atunci cand sunt desenate atat de grafic.

    Am vazut si House of Cards, ca tot ai pomenit serialul. Ceea ce e limpede pentru mine e ca, asa cum violenta poate sa placa unora ca si distractie, aproape oricine „tine” cu un om de succes, mai ales atunci cand acesta se vede „fortat” sa faca lucruri urate ca sa ajunga acolo. Teoria mea e ca aceasta ne face sa ne auto-iertam pentru diverse lucruri, noi insine. Motivul pentru care mie nu-mi place House of Cards este tocmai ca tipul asta reuseste in politica, fiind un criminal. Sugestia care se instaleaza, fara sa vreau, in creierul meu, este ca mi se vinde ideea ca nu se poate sa reusesti in politica fara sa fii ca personajul principal: lipsit de scrupule, lipsit de constiinta si foarte ambitios. Poate e asa, intr-adevar, dar eu prefer sa nu ma multumesc cu asta, sa cer totusi scrupule, etica, constiinta de la politicienii din lume, asa cum cer aceleasi lucruri si de la mine.

    Hai ca alunec in partea cealalta. Multumesc de lectura!

  9. G3ordan spune:

    Ura! Nu sunt singurul ‘ciudat’ 😀
    Un amic tot incearca sa ma convinga sa vad serialul asta dar fara succes. De ce? Probabil din aceleasi motive ca si tine dar nu numai, poate o fi si varsta sau pur si simplu lenea. In fine, alceva vroiam sa evidentiez. Nu stiu daca amicul asta al meu o reprezenta majoritatea generatiei sale (e nascut in preajma revolutiei) dar el are cunostinte foarte sarace de istorie sau geografie si mi se pare foarte interesant cum poti fi foarte curios sa vezi ce s-a intamplat cu John Snow dar sa nu sti cine a fost Ginghis Han, de ce a fost construit marele zid chinezesc si multe altele.. Asa cum bine spui si tu istoria (chiar destul de recenta) bate cu mult filmul in privinta grozaviilor si nu numai.
    Apreciez comentariul Marinei, acum inteleg mai bine ce vroia sa-mi spuna amicu’ da’i lipsea vocabularul..
    Dar la tine in familie cum e? Esti tot minoritara?

  10. Ana Năstase spune:

    Altă postare la care oamenii încearcă să te convingă că îţi place un lucru care de fapt nu îţi place deloc? :))) Doamne, ar trebui să faci o rubrică specială sau ceva pentru asta, că mulţi mai sunt. În altă ordine de idei, se pare că „uită-te/citeşte/ascultă că e cunoscut şi le place multora”, adică un fel de efect de turmă mascat, chiar are succes în ultima vreme. Să nu-ndrăzneşti să aduci alte argumente, că ăsta e ăla suprem, da? :))

  11. Mihai spune:

    am vizionat primul ep. din HoC si i-am dat delete. nu-mi plac serialele cu manipulari, politica si oameni care se cred papusari. ma uit la GoT si recunosc ca ma atrage printre altele si violenta. nu stiu de ce. urmaresc cu mare interes toate galele UFC , o organizatie de MMA (arte martiale mixte) . dupa ceva sovaieli , am ajuns la concluzia ca violenta este uneori necesara, si ca non-violenta nu e o solutie la orice situatie, asa ca daca acceptam asta in viata reala o putem accepta si in sport si in filme .
    in ce priveste serialele ,pt mine LOST e pe primul loc si la mare ,mare distanta GoT ,si restul, Black sailes , etc.

  12. Radu Mihai spune:

    Mdap
    Pas am spus si eu, dupa ce am incercat sa dau pe aproape (laudatul m-a facut sa incerc primul episod).
    Nu la fel de repede am spus pas lu’ HoC, dar tot pas fu pana la urma, spre finalul primului sezon ( explicatia – lasata bunului suflet al cititorului, la alegere).
    Stii cui n am spus pas?… unui serial care a murit dupa prima serie, cu doi kizi care se cautau prin eter. Aparent autism, intrezareau ceva ce noua ne scapa. Putina cabala pe acolo. Cu mici mari scapari regizat, insuficient exploatat, dar m-a prins tare. Ofticat ca nu l au continuat, ofticat ca nu l mai gasesc pt revedere (nu retin casting, regizor, nica).
    ………………………………………………………………………………………………………………
    Am facut pauza de cautare si , iaca, l am gas’t : e vorba de Touch si nu a fost doar un sezon , ci un sezon si o scremere. Au fortat pt ca picau in audiente, cred. Anyway, cu toata regia imatura, cu lipsa de prezenta a actorilor la nivelul pe care il cerea subiectul , mie chiar mi-a adus ceva dintr-o zona din care primesti rar . De aia i am si gasit multime de scuze 🙂
    Link, pt usoara gasire : http://www.imdb.com/title/tt1821681/?ref_=nv_sr_1

    PS. nu e o recomandare, am invatat in timp sa nu recomand nimurui nica, ci sa raspund doar atunci cand mi se cere. Pus link strict pt usoara lamurire, multam de intelegere, sarumana.
    A! Bai, sa fiti fain :).

  13. Bookish spune:

    Hehe nici eu nu mă uit la GoT pentru că nu mă atrage de nicio culoare. Au încercat mai mulţi să mă convingă, însă fără succes. Unu, pentru că nu mă omor după scenele cu violenţă, doi pentru că nu îmi plac filmele care abundă în efecte speciale şi peisaje recreate, şi trei pentru că am înţeles că oricum când te ataşezi de un personaj sigur o să moară :))

  14. D.T. spune:

    Eu am citit cărțile mai întâi. Pe toate. Pentru că sunt fan Sci-Fi și George R.R. Martin e un scriitor foarte bun de Sci-Fi. Am zis să încerc și Fantasy. Ce a scris George R.R. Martin în cărțile alea este extrem de complex și elaborat, un fel de Political Fantasy, nu se poate exprima în cuvinte puține. Apoi am văzut și serialul. Serialul, venit după cărți, este destul de subțire, dar actorii joacă bine spre foarte bine, cu anumite momente de excepționalitate. E un serial foarte bun, pentru cine preferă așa ceva.

    Vorbind acum despre violență. He he. Aici, nu știu ce să zic. Poate bărbatul tău știe mai multe despre ce voi scrie mai jos, dacă ai nelămuriri, poți să-l întrebi :). Așa. Cred că am ucis la viața mea (a se citi 20 de ani de gaming) peste 1.000.0000 (un milion) de entități virtuale (ființe, entități sau mașinării) conduse de umani sau IA-ul jocului. Începând cu simulatoarele (Sim), trecând prin războaiele strategice (RTS), aventurile (RPG) și terminând cu preferatele mele, first person shooters (FPS). Am ciuruit, incendiat, înjunghiat, hăcuit, eviscerat, dezmembrat, dizolvat în acid, spânzurat, decapitat, congelat (și apoi spart în bucăți), zdrobit, călcat cu mașina, evaporat, pulverizat, explodat, neantizat sute de mii de ființe (în principal masculi, femele mai puțin), jdemii de obiecte – roboți, nave, mașini, avioane, tancuri și alte creații tehnice ale minții umane, la care se adaugă bineînțeles extratereștri, demoni, zâne, zombii, zei și monștri de toate felurile posibile – tot ce a putut închipui rasa umană… Le-am distrus pe toate. Utilizând toate armele posibile, de la pumn până la arme atomice. Jesus, îmi amintesc acum că am ucis până și un sucubus femelă, care s-a culcat cu mine în joc :). Pentru curiozitate caută pe gugăl „neverwinter night succubus”, să vezi despre ce vorbesc :). Am jucat împotriva boților și a umanilor (cred că am „killărit” în joc mai mulți umani decât boți). BTW, în shootere ai și statistici. Câte kill-uri ai făcut, cu ce armă, ce precizie ai avut. Te invită să-ți îmbunătățești skil-ul. Apropo, „killăreala” a devenit esports și e pe cale să devină fenomen mondial. Counter Strike Global Offensive a devenit un sport în sine, cu premii în bani, care se dau deobicei la turneurile majore în tenis. http://www.esportsearnings.com/games/245-counter-strike-global-offensive Din 2012 până acum s-au câștigat în premii de 17,011,870.00 USD (17 milioane !) într-un joc în care trebuie să-ți împuști adversarii ca să câștigi. Cel mai important turneu a avut premii de 1.000.000 dolari (!). Asta e lumea în care trăim, asta e NWO, în care se câștigă bani din killerală virtuală, iar killăreala reală e la liber, dar lumea îi dă înainte cu drepturile homosexualilor și a altor deviați, de parcă asta-i important, unde se pișă un transexual – la buda de dame sau de bărbați, cum se dezbate în congresul american (!!!!!). Asta-i lumea, asta trăim.

    Că veni vorba de violență, GoT e parfum. Ce părere ai de The Walking Dead? Are nota 8,6 pe IMDB 🙂 .
    49 de secunde de artă – reziști ? :)) (The Walking Dead e chiar un serial reușit, dacă ai stomacul bun, mie-mi place).
    Warning, 18+, extreme gore:
    https://www.youtube.com/watch?v=AsQY98QGjCQ

    În rest, sunt un om normal și echilibrat 🙂

  15. Bubu spune:

    GoT- prima telenovela fantasy :))

    Am citit primele patru carti din serie si am realizat ca Martin asta trage de poveste mai ceva ca Proust. A inteles ca e buna intriga din prima carte si a vrut sa monetizeze la maximum. Drept urmare: eject.

  16. CristiT spune:

    Orice forma de divertisment e circ adica in principal tot ce e la TV. Adica si House of cards. Si Game of thrones e mult mai mult decat violenta.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *