MENU
ponta

de • 17 noiembrie 2014 • adevărurile meleComentarii (26)

trezirea

Ieri m-am dat jos din pat la ora 4 să mă duc la vot. Nu m-am uitat la televizor, foarte puţin pe facebook. Mi-a fost frică. Am citit, am dormit puţin. Totul, cu un ghem de nelinişti în stomac. La 4 m-am dus să votez. Era lume în secţie, dar nu citeam nimic bun pe feţele lor. La secţia mea, haos. Mi-au luat buletinul, mi l-au dat înapoi fără să fi votat, cu tot cu stickerul ăla pe el. M-am enervat, le-am zis că ţin tare la votul meu. Pînă la urmă am reuşit. Apoi m-am dus puţin în oraş. Centrul era plin de oameni. Îmi venea să îi opresc pe stradă să îi întreb dacă au fost la vot. La ora aia, rezultatele exit pollurilor erau tare deprimante.

Mi-a fost teamă toată ziua. Pe seară, ne-am dus la film. La ultimul film al lui Woody Allen, mai precis, care a venit să completeze perfect cartea pe care o terminasem mai devreme. Tot cu teamă am ieşit, încă nu era ora 9. În centru, braşovenii mei ieşiseră în stradă.

După închiderea urnelor, am început să primesc mesaje de peste tot din lume. Din cele două Americi, din Europa, oamenii stăteau la cozi în continuare. Au început să apară primele semne că lucrurile stau bine. Teama s-a transformat în exaltare.

Cel mai important lucru, am spus-o şi aseară, mi se pare emulaţia asta, fiorul care a cuprins România. Faptul că naţiunea s-a trezit din somnul care a produs un monstru precum Ponta. De la Iliescu şi Năstase încoace nu am simţit un asemenea dezgust, o asemenea repulsie faţă de un personaj aşa cum am simţit faţă de Ponta. Dacă un asemenea caracter ar fi ajuns să ne conducă ţara, ar fi trebuit să ne punem întrebări serioase despre cine suntem şi ce ne mînă la luptă. Dacă am fi putut închide ochii la atîta minciună, răzgîndeală, amoralitate, tupeu, nesimţire, ar fi fost un semn că suntem un popor în metastază. Dar organele vitale ale ţărişoarei ăsteia, unele dintre ele aflate în afara corpului ei, au respins cancerul roşu. Împotriva lui Ponta nu au votat pedeliştii sau peneliştii ci oameni apolitici, societatea civilă, diaspora. Online-ul a funcţionat ca un organism, am putut vedea, în timp real, ce păţesc rudele şi prietenii noştri de afară, am putut lua atitudine. Au ieşit la vot oameni care nu mai votaseră fie demult, fie niciodată.

Aseară am fost fericită. Am sărit de bucurie, am băut un pahar de vin, m-am uitat cu nesaţ, pentru prima dată după multă vreme, la televizorul care stă să strîngă doar praf altfel, în casa mea. Am luat-o foarte personal. Aşa cum personal le-am mulţumit şi le mulţumesc iar celor din afară, cititorilor mei mulţi aflaţi în diaspora, dar şi celor de aici, prietenilor mei, pentru că au găsit resursele să stea la cozi, să lase lehamitea. Împreună, am recîştigat demnitatea şi mîndria de a fi români. Sunteţi foare mişto!

Sper ca toată clasa politică, inclusiv noul preşedinte, să ia aminte la semnalul pe care l-a dat ieri societatea civilă. Să se teamă. Îmi amintesc emulaţia din 1996 şi dezamăgirea care a urmat în anii în care Constantinescu şi-a devoalat impotenţa.

Pentru moment, ne putem întoarce la ale noastre. Dar vom fi cu ochii pe ei.

Şi vorba fie-mii, LMA 2015! Hai că nu ne-am întors în timp!

Ah! Şi un comentariu al Ginei Bradea, care lucrează în Italia, lăsat aseară pe pagina mea.

„Doamne, oare va fi mai bine? Oare ne vom putea intoarce acasa? Plang acum ca proasta. Stiti cati romani din diaspora vor acasa? Lasati dracului tiganii si aia care s-au ajuns pe-afara, ma refer la oamenii cu bun simt. Majoritatea vor sa se-ntoarca in Romania. Sa dea Dumnezeu sa fie mai bine. Iertati-ma, prefer sa nu ma bucur acum, sa am rabdare si sa ma bucur peste 1 an. Sa vad ca e mai bine acasa. Sa vad ca ma pot intoarce la mine acasa! Sa va mai spun ceva si nu e lozinca, la naiba! In septembrie am venit acasa, dupa 2 ani. In vama, aveam un nod in gat, iar cand am auzit vamesul vorbind romaneste si ne-a urat bun venit in Romania, am inceput sa plangem si eu si sotul. Eram doar noi 2 in masina, fara camere de filmat, paparazi, nu ne-a vazut nimeni. Efectiv asta am simtit. E altceva cand esti acasa la tine. E altceva! Imi venea sa sar din masina si sa pup curvele de pe marginea soselei care-i faceau semne discrete sotului, cand a oprit sa cumpere vigneta. E greu de descris in cuvinte ce inseamna acasa. E simplu, e ACASA! Doamne-ajuta Romania!”

26 răspunsuri la postarea trezirea

  1. Ana spune:

    Exact asa am gandit si eu : Doamne, oamenii aia vor ACASA ! Au plecat la mai bine, dar nu e atat de bine, fara parintii, prietenii si limba in care s-au nascut…probabil ca oriunde ai trai ti-e ok o vreme, dar vrei sa te intorci ACASA. Asa ca ei inca mai spera ca Romania se poate schimba si ne poate oferi tuturor un viitor. Datorita diasporei, despre care am spus initial ca isi face viata luminoasa in alta pare si-si permite sa ne dea noua, celor mai putin fericiti si norocosi, sfaturi despre bunul mers al tarii, datorita ei asadar si al acestei mobilizari disperate care i-a facut pe unii sa stea ore in sir la coada, mi-am spus : du-te si tu, dureaza 5 minute sa faci ceva, care poate va insemna un mai bine. A mai contat si finalul celei de-a doua intalniri dintre cei doi, la finalul careia Iohannis l-a pus la colt pe arogantul Pinnochio. Si m-am dus la vot si l-am stampilat pe Klaus cu speranta palpainda ca va fi mai bine. Doamne ajuta !

  2. Frumos, iar mesajul Ginei Bradea de la sfarsit, m-a rupt.

  3. Mara spune:

    Aseara am fost intre oamenii care au iesit in strada in Brasov.Cuvintele nu pot exprima ce am simtit.A fost o atmosfera incredibila.Toata lumea zambea, am vazut cele mai sincere zambete din ultima vreme, oamenii se luau in brate si se felicitau ca „am invins!”.Pe traseul parcurs azi noapte am vazut masini si oameni opriti sa ne salute, batrani iesiti la geam sa felicite tineretul si am primit aplauze de la balcoane.Uite ca Ponta chiar ne-a unit, dar impotriva lui!
    Ieri, pentru prima data, m-am simtit mandra ca sunt romanca.Am plans de tristete si teama vazand cum sunt batcojoriti conationalii mei in afara tarii dar la sfarsitul zilei am fost exaltata si am plans de bucurie si emotii pozitive.
    Sper din inima sa vedem o schimbare in bine caci altfel vom fi inapoi in strada cerand de la noul presedinte tot ce ne-a promis.

    • Petronela spune:

      aseara nu am avut cum sa fiu acolo, dar am iesit toata toamna trecuta, stiu sentimentul. aseara am regretat enorm ca nu am putut fi intre voi!

    • Mara spune:

      Stiu ca ai fost cu sufletul acolo.Am vazut mesajul postat de tine aseara, dupa ce ne-ai vazut acolo. 🙂

  4. Angela spune:

    Si eu vreau Acasa. Si eu am votat cu speranta ca intr-o zi nu prea indepartata ma voi putea intoarce cu copilasii mei intr-o tara in care vom putea trai decent. Nu imi doresc sa traiesc in continuare cu stigmatul de „strain”. E al naibii de greu. Insa, pentru prima oara dupa mult timp pot sa spun: sunt romanca si sunt mandra de asta!!!

  5. bianca spune:

    Mie-mi zici… Mi-era o teama.. Am cam stat cu inima stransa, cand am vazut ca pe la 19.00 rezultatul era inca aproape 50%-50%. Dar dupa 21.00 m-am linistit. A fost prima noapte linistita de cand cu alegerile astea.

  6. Roxana spune:

    Eu nu am stat cateva ore la coada pentru ca vreau sa ma intorc! Si nu are legatura cu nivelul de trai sau clasa politica! Pentru mine „acasa” se intampla sa fie in alta tara. Dar asta nu m-a impiedicat sa merg la vot si recunosc ca nu am mai fost de vreo 12 ani. Am stat la coada pentru cei 2 nepoti si pentru dragele mele prietene care traiesc in Romania!!

  7. Costica Jurubescu spune:

    Din păcate mai este mult până departe. Alegerea lui Iohanis, fără o reformă profundă a întregii clase politice românești, nu va avea rezultatele scontate. Nu, românii nu o vor duce deloc mai bine din punct de vedere financiar. Nu acum. Ne așteaptă pe toți vremuri grele. Iar până când salariile minime din România nu vor ajunge la 800-1000 euro, mă tem că nu va veni nimeni acasă.

    • 3.14... spune:

      Din pacate aveti dreptate… iar cei din spatele lui Iohanis au organizat magistral totul.
      Cand nu mai ai industrie, cum sa ajungi la 800-1000euro salariu? Cu vorbe?
      Probabil in 2-3 luni o sa-l vedem pe basescu prim ministru sau p-acolo si toti din gasca lui blaga, nepatati, gata spalati si uscati, isi vor fi reluat posturile pt. o noua perioada de prosteala. Si de justitie evident … coruptii fiind doar la ceilalti.
      Ma rog in fiecare clipa sa n-am dreptate…

    • Ilie spune:

      Nu faci parte din Romania bunului simt, este clar. Nu stii sa pierzi. Ai ramas tintuit in demagogia fetida din campanie. Ti se pare ca esti intr-un cosmar?
      Opreste-te , respira si bucura-te. Pentru ca tu nu ai avut decenta necesara, am votat noi si pentru tine.
      Nu am votat cu ceilalti, asta nu intelegeti voi aia inchistati in negreala politica. Am votat cu noi, pentru noi. Nu mai privim catre trecut, ci catre viitor. Acum exista viitor. Ai cateva clipe sa te trezesti si sa intri in Romania bunului simt. Daca nu vei reusi, vom face noi lucrurile de bun simt si in numele tau, pentru ca noi avem bun simt si spirit civic. Noi nu ne gandim sa ne pastram o slujba de rahat, probabil la stat, asa cum o fac unii care gandesc ca tine. Noi ne gandim la viitorul copiilor nostri.

  8. Mario spune:

    Am asteptat 2 ore si ceva ca sa votez (dar in medie coada era cam de 3 ore) – Bergamo, Italia. Oamenii au stat la coada linistiti, fara scandal, fara imbulzeli … sincer, m-am minunat. Se vorbea de politica, evident, ne mai uitam pe Facebook sa vedem cum merge votarea in alte parti si ne tineam companie unii la altii.
    A trecut foarte repede timpul, eram cu niste prieteni si nici nu am simtit ca stau la coada. Erau familii intregi cu copii, cu nou-nascuti, cu caini … cu mic, cu mare, toti la votat. Multi nici nu cunosteau bine candidatii, se vorbea ceva de genu : „Ponta e rau, Iohannis e bun”. Dar erau prezenti si vroiau ca votul lor sa insemne ceva, un semnal pentru cei de acasa.
    Acum, eu nu ma astept la mari schimbari in viitor. Salariul minim nu o sa creasca peste noapte, economia nu isi va reveni miraculos, dar macar e un inceput. Om trai si om vedea …
    P.S. Acum nu mai emigrezi, nu-i asa Petronela ? 😛

  9. Mihaela spune:

    Am 30 de ani si niciodata nu am fost atat de preocupata de politica,dar de data asta am simtit ca trebuie sa ma exprim,mai ales in fata prietenilor si cunostintelor !!!Iohannis presedinte bineinteles!!!Asta datorita a tot ceea ce ma inconjoara si in special COPII CARE ISI ASTEAPA PARINTELE/PARINTII ACASA!!!!Domnule presedinte Iohannis(spun asta cu o mare bucurie si speranta)nu ne dezamagiti!!!

    • Ramona Tanase spune:

      Subscriu !
      „Neamtul” ramane neamt in orice tara, iar daca mai avem o speranta pentru tarisoara asta dezorientata, atunci speranta are numele lui Santa Klaus.
      Nu ne va fi usor sa trecem peste un 2015 care se anunta greu, dar poate ca daca ne-am spala de aere comuniste, precum cele de la dezapezirile facute cu armata, de genul „lasa sa faca altii, eu am ajutor social ca sunt „handicapat cu acte” sau „pensionat pe caz de boala” , Johannis nu va ramane un vis spulberat inainte de vreme.
      Eu cred ca Johannis presedinte ne va reda increderea in noi insine, ca popor, ca societate. Ne va trezi din somnul cel de moarte. Doamne-ajuta ! Multumim diasporei si va iubim !

    • Ramona Tanase spune:

      Sper ca ati sesizat nuanta, n-am vrut catusi de putin sa jignesc, ci doar sa reliefez ca sunt si multi „inchipuiti” din cauza de lene.

  10. Claudia spune:

    DA, am invins. Si va iubesc pe toti cei carea ati votat ieri cu sufletul si cu speranta aceea palpainda. Afara vantul era de 13 m/s, deh, Danemarca. Admirabili, romani din diaspora, de oriunde – si din tara. Si eu vreau acasa, chiar daca fizic nu mai sunt acolo. Vreau ca fiica mea sa vrea si ea acasa cand vom reveni si sa se bucure. Am plans de bucurie si inca am un nod in gat, de fericire. Nu am sperante prea mari si prea..curand nu cred ca se va intampla, dar uite, am inceput sa mai schimbam. Doamne ajuta! Felicitari noua, ca meritam! Petronela, iti multumesc pentru ceea ce esti.

  11. Gina Bradea spune:

    Nu am dormit pre mult asta noapte, m-am tot foit, ieri am avut emotii mari, am plans de bucurie cand a fost ales Iohannis. De fapt, de bucurie ca nu este Ponta presedinte, poate ca in felul acesta, Romania are o sansa spre mai bine. Acum, pot privi calm si lucid: sa vedem ce va fi maine, pe 18 si apoi, sa vedem ce va face Iohannis. Nu va putea face totul in 3 zile, pana si lui Dumnezeu i-au fost necesare 7 zile 🙂 . Vom trai si vom vedea. Eu pot doar sa sper si sa ma rog pentru o zi de maine mai buna. Noi vrem sa ne intoarcem acasa. Suntem romani, am plecat de-acasa impinsi de nevoie, altfel nu plecam.
    Si vrem acasa la noi. Atat.

  12. Sorinescu spune:

    MULTUMESC ROMANIA!!! Ma inclin cu mult, mult respect.

  13. Ilie spune:

    Romani, va iubesc pe toti! Ii iubesc chiar si pe cei ce au votat altfel. Unii pentru ca nu au putut altfel, altii pentru ca au avut un anumit interes particular.

    Nu ma pot abtine sa va povestesc o intamplare minunata. O colega mi-a povestit despre bunica unei prietene de-ale ei, o minunata bunica de 75 de ani. A fost transportata la vot , cu masinile PSD-iste. A votat pentru viitor, cu multa intelepciune. In masina, soferul a intrebat-o cu cine a votat. Femeie desteapta, a inteles repede intentia si a raspuns ca a votat cu Ponta. Ajunsa acasa, s-a asezat fericita pe pat si si-a sunat nepotica : „- Mamaie, ii batem pe benzina lor! ”
    Dragelor si dragilor, v-am spus ca va iubesc? Va mai spun inca o data. Va iubesc! Sunt mandru ca traiesc printre voi! Doamne ajuta!
    De luni, 17 noiebrie, avem treaba. Trebuie sa veghem sa ne fie respectate drepturile, trebuie sa ajutam cu tot ce se poate.
    Eu astept acel partid promis de dna. Macovei. Sper sa nu fie alegeri anticipate, pentru a avea ragazul sa il organizeze asa cum trebuie si sa ne putem lua tara inapoi, pe deplin, in 2016.

  14. Ilie spune:

    O astfel de poveste, un astfel de minunat exemplu, circula repede. Daca doresti, pot incerca sa aflu numele exact al bunicii respective si localitatea unde locuieste. Pentru conformitate. 🙂

    • Petronela spune:

      eu nu am probleme de genul. mie imi plac si filmele si cartile care nu sunt povesti adevarate. povestea conteaza, nu autenticitatea ei. 🙂

  15. Topper spune:

    Ce s-a intamplat in turul II…..? Un suspin al societatii in care traim, un oftat. Respect faptul ca s-au mobilizat atatia oameni, atatia tineri care erau nepasatori sau din dezgust fata de politicieni, preferau sa nu se implice. Acestia au dat legimitate alegerii presedintelui ales.
    Imi permit totusi sa nu-l crucific pe Ponta ca persoana ci sa crucific sitemul care l-a dat ca produs finit. Am vazut cele doua poze cu Iliescu si Ponta… cred ca mai lipseste o figura foarte importanta care a participat din plin la batjocorirea acestui popor si care a fost componenta a acestui sistem… domnul Basescu. Sper ca nu ati uitat ca din cei 25 de ani postrevolutie ,excluzand mandatul lui Constantinescu (pe care l-a inghitit sitemul) ,10 ani am fost sub conducerea dansului… si nu ne-a mers mai bine, si mai multi romani au plecat din tara si s-au atins „baietii” la intangibila pensie ,etc. As dori, daca inca mai pot spera, ca cei care au facut diferenta la aceste alegeri sa nu adoarma la loc culcandu-se pe laurii unei victorii de o noapte si sa stea TREJI si sa iasa si saptamana viitoare in strada daca nu cade legea amnistiei, si peste o luna daca nu se da drumul la dosare si oridecateori drepturile noastre sunt calcate in picioare. Schimbarea de generatie nu inseamna doar schimbarea presedintelui ci si implicarea efectiva a noilor generatii. Si… intelepciunea nu vine neaparat cu varsta!

  16. Mihaela spune:

    Pe 16.11 e ziua mea de nastere si mi-a fost frica de ea. Nu puteam nici sa gandesc sau sa rostesc „Ponta presedinte”. Mi se facea greata si imi blocam ideea in creier. Dis de dimineata, imbracata,parfumata, am intrat atat de ostentativ in sectia de vot ca mi-a fost rusine. Ramasese unu’ cu dumicatu-n gat…Am intrat dupa perdeaua albastra. Cine m-a intrebat ce vreau de ziua mea auzea „Iohannis presedinte”. Pe la 20, am culcat copilul si mi-am anuntat sotul ca plec la Universitate. „Ai grija. O sa fie rau. Te iubesc”. I-am raspuns ca nu pot sta in casa, dar ca plec sa ma bucur nu sa ma alerg cu scutierii. Eram pe Ana Ipatescu…masinile de pe sensul opus au inceput sa claxoneze si sa iasa afara si sa ne aplaude. Asa am aflat. Cati se pot lauda ca au primit asa un cadou? A fost o seara extraordinara. Si asta chiar de ziua mea.

  17. Mihaela spune:

    Inca ceva: toate bunicile din familia mea, pensionare,au votat impotriva lui Ponta. Bunica-mea materna chiar s-a certat cu unul la telefon care o sunase sa spuna ca Iohannis ii taie pensia…”Auzi domne’! Eu nu am nevoie de banii lui Ponta! Am fost profesor universitate si studentii mei nu copiau!”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *