Ţiganul care vinde ceasuri de aur se apropia de cabinetul avocatului ştiind bine că înăuntru avea să dea peste muierea cu gura mare care îl hîşîia ori de cîte ori îl prindea. Era o muiere mişto, dar tare a dracului, era greu de trecut de ea. Însă avocatul era peşte gras, merita o încercare. Îşi face socoteala că dacă vociferează baragladina, ridică şi el tonul şi poate iese domnu’ advocat şi apucă să-i arate marfa nouă. Două Rolexuri prima şi un Doxa.
Bate şi intră. Muierea dracului, cum îl vede, cum sare la el.
- Mă, nu ţi-am zis să nu te mai prind pe aici că chem poliţia, fir-ai a naibii să fii cu ceasurile tale furate cu tot! Hai, şterge-o! Fuguliţa!
- D’a io pă domnu’ hadvocat îl caut, mînca-ţi-aş guriţa ta aia frumoasă, domniţă! Nu mai fi aşa de rea, că lu’ domnu îi place ceasurile mele!
- Dă-i mă drumul de aici, nu auzi?
Ţiganul iese cătrănit, dar nu renunţă. Socoate că îl aşteaptă în stradă pe avocat. Şi se pune pe aşteptat. Mai colea, ferit de privirile afurisitei de muieri care îşi vede mai departe de treabă. La un ceas aşa, apare şi avocatul. Îl vede pe ţigan zgribulit, îi face semn să intre cu el, să îi arate marfa. Ţiganul se strecoară în cabinet prin spatele lui, cu un rînjet de satisfacţie sub mustaţa tuciurie. Cînd trece pe lîngă femeia ofticată, se îndreaptă ţanţoş de spate, face un gest galant şi îi aruncă peste umăr, în timp ce închide uşa biroului lu’ domnu’ advocat după el:
- Te rog să mă scuzaţi!
***
bad modjo (the smell of hospitals in summer) Next Post:
20 years later
“‘Puteti sa fii si de pe lumea ailanta”, asa mi-a zis un militian in anii 80, care mi-a cerut buletinul. Ii spusesem ca locuiesc la 100 de metri
“”Vacile dracu !”” asa le spunea tanti Margareta, in vatatoarelor si profesoarelor care infunsau “Ghiveta”cu zatul de la cafea. Nicio cucoana din corpul didactic nu se simtea ofensata. Probabil si din cauza ca Margareta avea o livada mare si le aducea zilnic “vacilor””, prune, pere busuioace, mere si saptamanal , gogosi. Astea din urma nu erau din livada. Intr-un an fusese repartizata o profesoara de limbi straine. Margareta a masurat-o cu mila din cap pana in picioare si i-a zis ca-i prea slaba si ca o sa-i aduca zilnic lapte dela Margareta ei. Tot Margareta o chema si pe vaca. De unde avea ala atatea ceasuri, dna Petronela ? Mama lor !
Erata: Infundau , nu infunsau. Desi la ghiveta ar fi corect si Infunsau… Vecinuu iar s-a pisat pe gardul meu.
Raj, fii prietenul meu!
Tiganco,ce faina esti!
in sensu’ de: scrii