Aceasta este palma mea. Nu mă pricep la chiromanţie, dar vreo două babe şi-au scuipat în sîn cînd au văzut. O ţigancă mi-a spus odată, aoleo, mamă, chinuită viaţă mai ai! Nu am vrut să ştiu mai mult. Acum aş vrea. Palma mea nu seamănă cu palmele altor oameni la care m-am mai uitat, cu linii netede şi clare. Mă mai uit uneori, dar nu reuşesc să mă prind care e linia vieţii, o fi aia care se bifurcă? Şi dacă da, la bifurcaţie, pe unde am luat-o, pe cărarea scurtă sau pe aia lungă?
Acum cîţiva ani, mama unui prieten mi-a făcut astrograma. Eu am luat cam în rîs operaţiunea. Iaca ce notasem, ironic şi neconvinsă, după ce mi-o citise. Am scris şi am uitat de astrogramă.
Astrograma mea e mai deşteaptă ca mine. E un adevăr şi crud şi dureros şi scump. Dacă ştiam că e aşa de simplu, nu mai cheltuiam atîţia bani pe la psiholog. Păi să fi ştiut io că astrele sunt de vină! De cîte sentimente de culpă scăpam… astrele rulz. Nici să fi fost ursitoare nu ştiau aşa de bine. Astrele, tu-le muma în cur, s-au aliniat greşit şi orice aş fi făcut ăla tot murea. Zice, negru pe alb, astrograma. Tot planetele, Mercur, Neptun, astea saturniene cum ar veni, au decis să am io viaţă agitată din leagăn şi pînă la moarte, citez din memorie. Mai zic astrele că am talent la scris şi de aia o să am eu mare succes într-o zi, hahaha. Sunt o marionetă în mîna astrelor, practic. Liberul arbitru doarme liniştit, pe inelul lui Saturn, legănat de un vînticel interstelar, cam ca cheptăn deita. De interstelar, adică. Mie îmi convine, să îţi spui drept. M-am spălat pe mîini de orice responsabilitate. Uite, zice acilea, la astrogramă, nu aveam practic ce să fac. Sau, după caz, am făcut tot ce am putut, precum Copos pentru pîrtiile din Poiană. Carevasăzică juriul a deliberat, am fost iertată şi absolvită. Nefericirea mea e un dat. Bărbaţii coaieless aşişderea. Se poate vedea în casa căsătoriei, parol. Cît despre cînd o să fie bine şi la vară cald. Cum cînd? Cînd s-or alinia planetele, honey. Favorabil, adică. Că în defavoare se tot aşază, continuu, au făcut şi bătături pe partea aia. Eu m-am hotărît să aştept şi să scrutez cerul în expectativă, aşa. M-am şi ocupat în viaţă mult cu aşteptatul, am know-howul, tot, ar fi şi păcat să nu le folosesc. Şi pe mine, în scopul în care am fost creată. Să aştept.
Aşa am rîs atunci de astrograma mea. Bine, bine, am zis, viaţă agitată din leagăn pînă la moarte… Bine, bine, nefericirea ca dat, nu o să îmi găsesc liniştea niciodată… Dar cînd mi-a zis femeia că o să am două căsnicii, una mai lungă şi alta scurtă mi s-a părut clar plastografie. Eram precisă că nu am cum să mă mai mărit. Şi oricum, aş fi pariat că prima fusese cea scurtă. Am mai rîs una bună la aia cu scrisul şi succesul. Mai zicea şi că la 35 de ani am o cumpănă. Am rîs şi am uitat. Mi-am amintit după nuntă. Pfoai, mi-am zis, ale dracu planete, cum au ştiut ele! Şi am început să mă sparii de cumpănă. Care fuse şi ea. Nici prima, nici ultima, de altfel. Acum mă interesează asta cu succesul şi mă tot uit în palmă, oare îl mai prind vie au ba?
the smell of hospitals in winter Postarea următoare:
hibe (self-diving)
Eu cred ca tocmai asta ti-a reusit f bine. 🙂
asta ce?
Asta cu succesul. Talentata esti, oamenii te citesc cu placere…
m-am speriat că e vorba de căsnicie… 🙂 om vedea, eu sper să apuc, deşi cineva care se pricepe m-a speriat că trăiesc 70-75 şi eu nu vreau, e prea muuuult.
In privinta casniciilor nu-mi dau cu parerea, ca nu stiu amanunte. Sunt si eu una care a esuat lamentabil, ba spre deosebire de multe femei destepte a mai si tras de amarata aia de casnicie 20 de ani. Inca mai am cosmaruri. Nu sunt eu in masura sa vorbesc despre casnicii… In privinta anilor, mai asteapta putin. Asa eram si eu pana acum vreo doi ani in urma. Acum, cand vad cate mi-au ramas neterminate si cati depind de mine, ma apuca groaza cand ma gandesc ca sunt aproape batrana. Iti trece. Ajungi la 70 si nici nu stii cand a trecut timpul. 🙂
🙂
:)) misto, mi-a placut ‘expresia’ coaieless, suna bine. in ceea ce priveste liberul arbitru, eu cred ca isi face treaba in ceea ce ne priveste pe fiecare. nici macar astrele nu au puterea sa-l adoarma. sa ne straduim sa-l tinem treaz pe cat posibil.
desigur.
Inca nu mi-am facut profilul astrologic (ma tenteaza si ma sperie in acelasi timp:P) dar povesteam cu un prieten de curand legat de asta si el imi zicea ca motivul pentru care ai vrea sa iti intelegi profilul nu este deloc unul fatalist -asta ma asteapta si nu am nici o sansa sa fac ceva, ci de cunoastere – sa ajungi sa iti intelegi trasaturile pozitive si negative si sa iti transformi conflictele in echilibru. In ideea ca destinul e de fapt determinat de caracteristicile noastre si atunci cand iti modifici modul in care reactionezi practic iti influentezi destinul.
Umple o cupa cu sampanie. (Daca nu ai, e bun si vin spumant).Lipeste palma stanga de partea borcana a paharului incercand sa-l cuprinzi. Bea doo guri. Priveste liniile palmei printre bule. Nu-i asa ca simti ca totul o sa fie bine ????
:))
E o simpla superstitie. Nu exista nici o dovada empirica a corelatiei dintre destinul individual si liniile din palma. Bine, exista o corelatie inversa intre gradul de educatie si credinta ca alte forte ( astrele, liniile din palma, scuipatu in san sau pisica neagra) iti influenteaza/ilustreaza destinul.
ce sa fac, Oana, asa sunt eu, mai needucata. 🙂
o sa fie totul bine. let it be.
https://www.youtube.com/watch?v=5ozBRWmZuF4
ştiu. 🙂
Acest bloc de nervi se-nvârte încet
pe senile.
El vine, da, vine direct
dulceato, la tine.
O, lasa-ma sa te iubesc cu trupul meu
pe care mi l-am fost cioplit din pietre,
ori din al treilea cântat mereu
cel de cocos pe care-l plânse Petre.
Nu te cunosc si nici nu vreau,
dar ca un ochi ma pironeste aspra
vorbirea ta de singur zeu
si, si tacerea dumneavoastra.
O, lasa-ma, sa nu mai fii,
sa fiu acela care-ti duce
mai înainte ca sa-nvii
trupul tau alb, urcat pe cruce.
exact. de aici vine numele. 🙂
……..frumooooooooos………..multumesc……….
As sugera sa nu excludem varianta urmatoare – configuratia astrelor ne-o alegem singuri pt ca tot noi suntem cei ce alegem data, ora si locul cand ne nastem in aceasta lume…
In aceasta varianta, liberul arbitru e chiar cel ce determina configuratia astrelor ce ne va influenta in timpul vietii pe pamant.
Stiu ca asemenea aranjare a evenimentelor contrazice varianta oficiala dar cine mai are azi incredere in oficialitati…?
Am avut noroc de o zi mai liberă şi m-am delectat citindu-te şi descoperindu-te, atât cât doreşti. Îmi place ce scrii şi cum scrii.
Dacă există similitudine de destine (cam la fel arată şi palma mea), cu siguranţă prinzi juma de secol (atunci intri în categoria babelor tinere).
Am fost suprinsă să descopăr pe acest blog persoana care discuta într-un limbaj „lejer” cu Adrian Teleşpan (pt. 10 e un răspuns inteligent, în fond şi l-am văzut iniţial pe Facebook).
Sunt convinsă că o să ai mulţi fani. Meriţi!
multumesc, dar cuvantul fan nu e in vocabularul meu. cititori este. nu cred ca merit sa am fani, in schimb imi doresc citiori. 🙂
Palma ta seamana surprinzator de bine cu a mea, liniile din ea adica. Nu cred in chiromantie, astrograme si alte minuni dar cred in cold reading, hot reading si alte arte de genul asta. 🙂
Si mai cred ca scrii foarte bine.
multumesc din suflet.
Eu am avut un semn negru exact unde ai tu alunita aceea in palma si mi s-a spus sa incerc sa-l elimin cumva. La mine a fost simplu, l-am „extirpat” cu un ac, nu era din nastere, dar numai dupa ce am pierdut pe cineva drag, caci inainte n-am luat in seama advice-ul. Incearca sa scapi de ea cumva, o cauterizare, vezi tu.
Eu am avut doua etape: mai intai am crezut prosteste in toate babele, tigancile si „vrajitoarele”, apoi n-am mai crezut in nimic. Acum ma aflu la cea de-a treia. O cale care o ia pe undeva mai prin mijloc. Ca de obicei, oricat de banala ar fi povestea, tu o transformi intr-o istorie care merita citita.