MENU

de • 31 decembrie 2013 • adevărurile meleComentarii (25)

rezoluţii pentru la anul

Îmi propun şi decid şi sunt precisă că o să-mi iasă. Aşadar, la anul:

– Mă apuc de balet. Pentru că stăteam cufundată în fotoliul meu de la operă şi am decis că nu există nimic mai gingaş decît o balerină. Şi că mie îmi place atît de mult să dansez şi ah, eu nu o să fiu balerină niciodată. Apoi m-a izbit. Că în loc să mă lamentez ce nu o să fiu niciodată mai bine să pun mîna să încep să fiu. (În cazul ăsta mai mult piciorul). Sigur că nu o să ajung balerină pe scenă, dar o să trag de mine pînă cănd voi reuşi să execut corect cîteva mişcări şi o să fiu în stare să dansez şi să mă simt balerină. Aşa că din ianuarie, la balet cu mine. Condiţie fizică am, încheieturile mă mai ţin, timp îmi fac, ambiţie slavă cerului, este.

–  O să scot prima mea carte. Ştiu cum o să arate, ce o să conţină, cîte părţi o să aibă, cum o să se numească fiecare în parte şi ea pe de-a întregul. Şi că nu o să fie deloc complicat. Ne vedem la lansare.

– O să încetez să mai amîn să port lucrurile care îmi plac pentru o altă zi mai potrivită. Parfumuri sau haine sau pantofi, care îşi aşteaptă ziua norocoasă în care o să fie destul de cald, frig, însorit sau eu destul de odihnită, frumoasă, dispusă sau fericită. Îmi urăsc pornirile astea de babă comunistă care ascunde săpunurile bune între haine şi se spală cu Cheia. Începînd chiar de azi, azi e ziua cea mai potrivită pentru tot ce îmi place, o să mă pedepsesc dacă mă prind că mai amîn ceva.

– O să ies în oraş şi o să dansez mai mult, cum am făcut în ultima parte a anului. Că tare îmi place să mă dănţui şi tare bine îmi face.

– O să mă plimb mai mult ca anul ăsta. Afara şi înăuntrul ţării. Încep tot de azi, uite-aşa.

– O să citesc şi mai mult decît am făcut anul ăsta şi o să stau pe net mai puţin, cu riscul de a-mi supăra cititorii şi oamenii care îmi scriu şi cărora nu o să încetez să le răspund, dar nu la fel de prompt şi susţinut. Vor înţelege că sunt şi eu un singur om.

– Voi scrie mai mult. Pînă la sfîrşitul anului trebuie să termin cartea a doua, proza.

– Voi patina şi schia mai mult decît anul ce se încheie. Voi lăsa mai devreme maşina în parcare şi o voi înlocui cu bicicleta.

O să las lista deschisă şi o să o completez cu ce-mi vine. Iar la fiecare 3 luni o să îmi fac dare de seamă şi o să mă pun la colţ în caz de neîndeplinire

 

Oameni faini, am isprăvit pe anul ăsta. La anul ce vine, bine să faceţi. Că bine o să şi găsiţi. Şi să aveţi un 2014 aşa şi pe dincolo, vorba unui om de-aici. Mă înclin în faţa voastră, cu cel mai adînc şi al dracu’ respect.

 

25 răspunsuri la postarea rezoluţii pentru la anul

  1. amalia spune:

    Pe Petronela o gasiti , toata , in 2014 :))))

  2. jo cre spune:

    Sa zici ce mai citesti… ca uite, datorita tie, (incerc sa 🙂 il descopar pe Boris Vian! Si nu mai am televizor, asa ca infulec carti.

    • petronela spune:

      Păi io citesc multe, am mereu 4-5 cărţi începute sau în pending, dar nu vreau să mă dau deşteaptă sau cultă-n cap. Uite, dintre descoperirile ultimilor ani sunt Makine şi Audeguy, ultimul e destul de necunoscut însă eu sunt leşinată după el. Teoria Norilor mi-a schimbat definitiv percepţia asupra cerului şi meteorologiei, iar la finalul oricărei cărţi a lui eşti mai bogat cu multe cunoştinţe. Îţi mai recomand Houellbecq, pe care iarăşi îl iubesc grav.

  3. Cata Mustata spune:

    Foarte faine obiective!
    Eu o sa-ti fac galerie oricand vei avea nevoie. 🙂

  4. Geta spune:

    La multi ani, Petronela! Imi place mult cum, si ce, scri. Iti doresc sa-ti indeplinesti toate dorintele, plus altele, pe care nu le-ai mentionat mai sus. Cu siguranta se vor ivi situatii si vor aparea dorinte nestiute de tine acum.

  5. victoria spune:

    Cred ca ti-a scapat ceva pe 2014 si la permanenta: sa te regasesti cu cel harazit. v-ati lasat desprinsi si nu va este bine. numai impreuna o sa fie ok, chiar daca de multe ori e, aparent, rau. incercati, macar…

  6. victoria spune:

    daca viata continua si dupa moarte…orice poate avea continuare. separarile se fac si pentru regasiri necesare. dar discursul acesta este a unei…batrane. timpul nostru ramane al nostru si nici una alta sau nici unul altul nu ne pot inchega. trait ca oricare dintre noi si verificat ca psihoterapeut. draga mea, an cu proiecte taiate de pe lista iti doresc!

  7. dojo spune:

    Sa-ti iasa toate planurile. Gandesti bine, dacat sa te plangi, incearca. Decat sa lasi pe maine, schimba de azi. Un an nou fericit 😉

  8. doina spune:

    La multi ani ! Bafta….abia astept lansarea ta de carte !

  9. roberts spune:

    imi place cum gandesti dar si ceea ce ti-ai propus pentru 2014. ma bucur ca ti-am descoperit blogul, poate citindu-te mai schimb si eu ceva din inertia mea. un an nou fericit si cu rezolutii duse la final!:)

  10. Bogdan Fottescu spune:

    🙂 To became big, You must to dream and thing big! … in engleza suna mai bine si mai concis 😉

  11. Ramo spune:

    Salut! Imi permit sa-ti spun asa, pt ca CHIAR arati tanara (chiar daca am facut o cacofonie). Te-am descoperit din intamplare acum o saptamana pe facebook (e bun si facebook-ul asta din cand in cand). Sambata trecuta am citit aproape toate articolele tale si acum continui….. Ai avut dreptate! Am crezut ca …”Doamne, ce viata faina are gagica asta….si ce bine arata”…Asa e omult…tot timpul se uita in gradina celuilalt si se umple singur de invidie. Fara rost! Nu-i cunoaste sufletul.
    Ce sa zic? Citindu-te…imi dau seama ca nu ai viata pe care mi-o inchipuiam eu ca o ai! Nu te stiam, doar de la TV si poate de 2-3 ori intamplator prin oras….Nu sunt de aici, dar de vreo 9-10 ani traiesc in orasul asta! Offff…ti-as spune atatea….mai ca m-as apuca de scris si eu!
    Saptamana trecuta in cateva ore in care te-am citit….au alternat la mine starile de tristete impleticite cu plans chiar (dar din acela dureros in care trebuie sa te abti de la lacrimi. De crocodil….stii ca tot timpul am avut senzatia ca expresia cu ‘plans de crocodil’ inseamna plansul ala cu lacrimi care uda tot. De fapt se spune CA Crocodilul nu are lacrimi. Inseamna ca plansul lui e unul din acela cu ‘durere de suflet’, nu din acela dupa care te descarci. In fine…). Si sa revin….au alternat starile de tristete cu starile de „Se poate”. Se poate sa te faci mare! Doar vointa de fier si ambitie iti trebuie! Si cred ca totodata cu asta, cu a doua stare, a venit aia…..lucruri rele se intampla tuturor si trebuie sa ti le pui intr-un colt de inima si sa mergi mai departe! Nu-mi place sentimentul. Deloc! Dar se pare ca toata lumea ‘beneficiaza’ de asa ceva!
    La sfarsitul lecturii de saptmana trecuta, am avut un scurt sentiment de a-ti scrie si de a te certa! Ca ai avut o viata grea si din toate literele tale am citit doar tristete si razvratire si implinire. Da…o sa zici ca n-au legatura cuvintele mele! Ba au! Esti implinita! Esti multumita de ce ai! Ai doua fete, ai facut o cariera (chiar si fara facultate – mentionez aici ca ai tu un articol in care iti exprimi nemultumirea fata de parinti, mai ales fata de tata care nu avea scoala. Nici ai mei nu au! Si eu am avut aceleasi simtaminte ca si ale tale inclusiv in liceu. Ma vedeam urata si saraca sau sarantoaca, desi nu eram si mintea ma ducea. Cand am venit in Bv, am cunoscut o colega care mi s-a parut foarte urata si in cateva saptmani am inceput s-o apreciez. Dupa ani mi s-a parut frumoasa, iar de atunci nu mai cred ca un om e URAT pana nu-l cunosc. Asa si cu facultatea. Sunt atatia cititi, umblati prin lume, cizelati si talentati fara facultate….incat acum o consider zero. Desi eu am. Si poate fara ea, nu eram aici. Dar ai avut sansa. De asta sa zici multumesc Domnului!). Dar simt, dupa cum spuneam, o ciuda ca nu mai traieste raposatul, o nemultumire ca nu ai gasit pe cine vroiai in viata! Ca ti s-au intamplat multe prin care ti-a fost dat sa treci! Si ca altora nu li s-au intamplat! Ca nu ai avut cei mai buni parinti! Ca trebuie sa te zbati mult inca de acum inainte pentru a-ti creste fetele! Asa e…. Nu pot sa te incurajez ca esti incurajata destul! Si nu pot sa-ti promit ca o sa scapi de sentimentul asta ca nu sunt Dumnezeu!
    Am trecut in ultima vreme printr-o intamplare frumoasa sau urata! Nu stiu cum s-o iau! Dar care m-a facut sa vreau mai mult! Si sa ma faca sa astept! Nu stiu daca e bine! Dar o sa incerc! Pt ca niciodata nu am incercat! Si nici nu am obtinut pana acum! Asa ca poate asta e ultimul lucru pe care nu l-am facut si poate asta trebuie sa-l mai fac! S-a intamplat de curand, asa ca sunt mai fragila, mai sentimentala…mai ‘adanca’…
    Ma scuzi ca ti-am scris atat! Ti-as mai scrie! Dar sa concluzionez! Esti MI-NU-NA-TA! Stii ca zici ca de multe ori ti-ai baga limba in gura la cat de buna esti….eu am sentimentul asta cand plang (desi am 28 ani), dar cand plang si ma uit in oglinda mi-e asa de mila de mine ca imi vad suferinta….incat plang si mai tare! Mi se pare ca-s cea mai trista fiinta din lume si cand imi vad fata inocenta si plina de lacrimi ma gandesc ‘oare cum a putut nenorocita/ul sa faca o copila sa sufere atat de mult?’ 🙂 Si stiu ca poate simti si tu ca mine : ‘daca is atat de minunata, de ce nu e cineva care sa ma aprecieze cat voi toti care spuneti ca sunt minunata la un loc?’. Raspuns : NU STIU!!! Asta inca e o intrebare la care nu am raspuns, dar promit ca daca fac rost de unul, ti-l voi impartasi.
    Esti minunata pt ca m-ai facut sa plang, sa rad, sa imi doresc, sa ma conformez, sa merg mai departe, sa ma opresc aici….multe sentimente mi-ai mai dat! Ca si muzica pe care o asculti si ori suferi cu castile in urechi lucrand la birou si dandu-ti lacrimile fara sa te observe colegii pe piesa aia a lu’ Pearl Jam – Last kiss, ori e soare afara si il privesti din birou si e vara si vineri si pleci la mare diseara si asculti Nickleback – Rockstar si iti vine sa zbori acum pe geam! (Cand la mine prinde aripi expresia aia ‘poti muta muntii din loc’, eu am modernizat-o si spun ‘plec sa devin stea la Hollywood’).
    Esti o femeie sensibila inauntru. Asa cred! Dar numai inauntru! Asa sunt si eu! In afara sunt tare ca piatra! Sunt ‘femeie puternica’, prea simpla ca sa mi se dea de cap, crescuta in gasca de baieti, din oameni simpli intotdeauna in anturaje cu lume buna, fiind astfel nevoita sa trag de mine si sa-mi fac si sa arat ca sunt cineva si ca pot SINGURA (o mare greseala….) . Sa arat veselie si frumusete, sa eman buna crestere. Am invatat de la baieti sa nu ma bag in certurile lor cand sunt beti, sa mai scap cate o injuratura ca sa par ‘gagica de gasca’, sa beau bere cand se bea bere si nu suc sau cocktail-uri ca pisile. Sa nu comentez cand ragaie, sa nu ma supar cand vorbesc ce buna e aia…. In timpul facultatii mi se parea ca sunt foarte tare pt ca ei (baietii din gasca mea) ma plac foarte mult. Mai tarziu am ajuns sa cred ca nu mai sunt o lady din cauza acestui comportament si ca nu ma plac barbatii asa. Lor le plac femeile cicalitoare, feminine, care vorbesc de sentimente si romantism, care ii cearta cand beau prea mult etc. Chiar si prietenii care m-au crescut – gasca mea de baieti – a ramas doar sa ma creada ‘R a noastra’, dar sunt sigura ca UNUL din toata gloata aia de baieti nu m-ar fi luat de nevasta. Asta spun pt ca deja si ei si-au gasit femei si se pun la casa lor!
    In fine…am zis de ceva vreme ca gat! Si n-am terminat! Sa stii ca mai spuneai ca nu crezi ca exprimi ceea ce vrei! Nu stiu daca e ceea ce vrei, dar e ceea ce am simtit eu de multe ori. Si multi dintre cititori! Asa ca…de-aia ne-ai atras!
    PS: O sa-ti mai scriu!

  12. Ramo spune:

    Cu mare drag!
    Uite! Vezi? Aseara am stat pana tarziu sa vad daca imi scrii. Ca atunci cand ii scrii mail unui om de care ti-e drag si tot stai sa astepti sa-ti raspunda (ca si cand omul ala sta 24 din 24 in fata calculatorului). Si….bineinteles….se presupune ca nu ai alta modalitate de comunicare cu el. Si intri nerabdator sa verifici daca ti-a raspuns. Acum am intrat sa verific si…surpriza! 🙂

  13. […] la începutul anului aici că voi scoate anul ăsta prima carte, însă nu îmi trecuse prin cap că asta se va întîmpla […]

  14. […] propuneam aici, la sfîrşitul anului trecut, nişte rezoluţii pentru 2014. Am avut dreptate, 2014 is my bitch. […]

  15. Daniela spune:

    Povestea asta cu rezolutiile de anul nou e ciudat de precisa.De cativa ani am luat obiceiul sa scriu o lista a dorintelor cu zece puncte,in seara de revelion,pe care sa o port la mine in momentul schimbarii noului an.Guess what?S-au implinit toate.Unele au un parcurs mai sinuos,altele au rezolvari curioase,iar din cand in cand apare o problema de genul „ai grija ce iti doresti”,dar cand am facut un bilantul acestui an,acum cateva zile,m-am speriat.Am bifat pozitiv fiecare punct din cele zece.Asa ca am sa continui.Wishlist rulz!

    • Petronela spune:

      normal că rulz. eu cred cu tărie în povestea cu ai grijă ce îţi doreşti. mie mi-a ieşit pînă la capăt, de fiecare dată. nu atunci cînd am crezut eu, nu în ritmul dorit, dar a ieşit.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *