Nu a fost o lună, a fost doar o zi. De miere. La mare, acolo de unde aparțin eu cu adevărat. Între două nunți, una tradițională, a fratelui tău și a noastră, religioasă, departe, cu peripeții, divorțuri bisericești și dezlegări de la șapte mitropoliți, care te-au făcut să exclami: pe tine trebuie să te dezlege …
citește mai departe »-
„aș vrea să scriu despre noi, dar suntem fericiți”
-
miere sau ceva
„Credeam că ați plecat în luna de miere!” e replica pe care o aud sau citesc cel mai des în ultima vreme. Asta în timp ce stau pe marginea patului lui tata la spital sau în propriul meu pat de spital. O aud în cap chiar și în momentul în care îmi curge anestezia pe …
citește mai departe » -
m-am măritat de ziua mea
În ziua în care am împlinit 39 de ani, m-am măritat. Da, iar. A treia oară. Nu vă obosiți, toate glumele și miștourile care puteau fi făcute pe tema asta le-am făcut, deja, în familie. Mama-mare, de exemplu, a zis că îmi dă binecuvîntarea, dar e ultima, să bag seama bine. Cele mai multe le …
citește mai departe » -
Vița. Victoria.
A fost beteagă rău mama mare. A avut dureri mari, au secat-o de puteri, a slăbit, nu a mai coborât din pat. A venit și preotul din sat, prietenul ei, să o împărtășească. Mi-a zis mama că e tare rău, e schimbată, nu mai poate ajunge nici la baie singură și m-am speriat. Am adormit …
citește mai departe » -
zilele mele
Ca de obicei, cînd se apropie ziua mea, mă ia de la lingurică. Iar anul ăsta, mă ia fuarte rău. Pînă una alta, am dat iama în ce am scris de ziua mea în alți ani, și am pus laolaltă, ca să văd cu ochii proprii cît de tută sunt, poate mă ajută să nu …
citește mai departe » -
cum a cucerito
Fiindcă am rîs acasă și pe facebook la leșin, am zis să nu se piardă povestea asta în meandrele feisbucului, așa că o pun și pe blog. Carevasăzică, într-o seară, pe cînd îmi făcusem curaj și am cerut să ne uităm la Amour, iubitul meu primește următorul mesaj. În ilaritatea stîrnită, a fost nevoie …
citește mai departe » -
the day before you came
trebuie că am plecat de acasă în jur de ora zece, întîrziată și grăbită, ca de obicei. sigur, am dat drumul la muzică și am ascultat ceva, poate placebo, tare, ca în fiecare dimineață. am același playlist de ani întregi – cîteva sute de piese pe care le știu pe de rost, pe un memory-stick. …
citește mai departe » -
paștele
Lipsită de strălucirea kitsch a Crăciunului care te obligă să conștientizezi că se apropie, oricît l-ai detesta, celalată sărbătoare obligatorie, Paștele, nu pare să vină pentru mine niciodată. O privesc cu detașare suspectă. Reobserv asta la mine în fiecare an, nu lipsită de oareșce uimire. În vreme ce lumea rezervă, cumpără, se agită, se pregătește, zilele …
citește mai departe » -
prima întîlnire cu marea
A plouat, a fost frig, ea neprietenoasă, noi zgribuliți, dar nimic din toate astea nu a știrbit prima întîlnire cu marea. Și alte prime întîlniri, despre care nu voi scrie acum. Sau reîntîlnirile cu oameni dragi de aici. A(m) fost (la) Constanța. În caz că nu mai puteați de dorul meu, iaca și o știre …
citește mai departe » -
damaged goods
Stăm la masa mea preferată din bistro. Locul e gol și o lumină caldă, filtrată, se așază ușurel peste toate lucrurile – mese, scaune, picturile de pe perete, florile din vaza din fața noastră, podeaua învechită, pian – aurind totul împrejur. Vizavi, pe o canapea, doi tineri se sărută cu patimă. Chelnerița îmi aduce supa. …
citește mai departe »
