Aşa cred că a fost la lansarea de la Şt. O Iosif. Am fost leşinată de emoţie? Am fost. Am vreo clipă senzaţia că toate astea sunt reale? Nu am. De fapt, venind spre muncă prin oraşul lins de ploaie, mă gîndeam că poate m-am ţicnit. Că poate sunt aşa de nebună că mi-am fabricat …
Read More »-
lebăda ţicnită
-
prima lansare & reacţii
M-am trezit devreme, în uguit de păsărele, pe care ninsoarea de acum două zile nu le-a speriat. Am răsuflat adînc şi mi-am zis că o să fie bine şi azi, la lansarea de la librărie. Bine a fost şi ieri, la cenaclul Tiuk, chiar dacă tremurul interior s-a potolit abia spre seară cînd am ajuns …
Read More » -
scurt tratat despre ruşinea de a face caca
(Discleimăr: aceasta este o scriere despre caca. Mai precis, despre ruşinea de a face caca. Care se simte pudibond sau crede că există subiecte despre care nu se poate rîde sau vorbi, fuga-fuguţa, azi e cu căcuţa.) Relaţia mea cu intestinele personale a fost una extrem de sensibilă şi vulnerabilă, de cînd mă ştiu. M-am …
Read More » -
no good
jurnal, septembrie, 2009 cîteodată sufletul meu e o gară sau mai puţin decît atît. un peron de provincie. pustiu, peste care suflă un vînt rece şi trist, împrăştiind frunzele toamnei. cîte un tren, răzleţ, trece, cu vuiet mare. uneori opreşte. nu mult. din el, nu coboară niciodată, nimeni, să rămînă. uneori,vreun călător străin, coboară, …
Read More » -
miscellanoase
M-au luat aşa, toate, pe dinainte şi dinapoi, că nu mai ştiu pe ce lume trăiesc, ce zi e azi şi de ce. Vineri m-am trezit la Bucureşti că ţineam cartea mea în mînă, că tremuram cu microfonul în mînă şi că o mulţime de oameni veniseră să mă vadă, asculte şi să ţină cartea …
Read More » -
fuga
Stau întinsă pe bucata asta de lemn, cu fiecare muşchi zvîcnind dupa efort. Mi-a lipsit să alerg prin pădurea mea. Deasupra, niciun petic albastru de cer, doar o pătura gri de nori cumulonimbus. Inspir-expir aerul uşor umid, de pămînt reavăn şi ierburi amestecate. N-au inflorit încă teii şi nici socul şi totusi în aer stăruie …
Read More » -
poker-face
Sunt dimineţi în care te trezeşti cu capul greu, fără să fi băut nimic cu o seară înainte. O oboseală care se întinde în tine ca o molimă, îţi copleşeşte mintea, oasele, musculatura. Nici cafeaua de dimineaţă nu ajută. E luni şi eşti surescitată şi obosită, afară cerul stă să cadă pe acoperişuri, peste noapte …
Read More » -
pauza de respiraţie a lui bodiu
aseară poetul andrei bodiu mergea la toaletă credea că e singur fiindcă oamenii nu-i aşa merg singuri atunci cînd se duc la toaletă cum şi regele mergea în spatele poetului andrei bodiu lipită de spatele lui mergea hîrca de moarte picase de undeva nu se ştie de unde şi se încleştase tam-nesam de spatele lui …
Read More » -
cea mai frumoasă zi
Sunt sfîşietor de fericită. Şi nu e o figură de stil. E adevărul nud, dezbrăcat de metafore. Aşa mă simt: sfîşiată, ruptă în bucăţi dureros de vii. Bucăţile alea au devenit pagini de hîrtie mirosind a cerneală. Azi. O bucată de mine s-a dat peste cap de 9 ori şi s-a făcut carte. Nu am …
Read More » -
tatuajul de pe omoplat
Ne-am iubit, a murit, eu trăiesc. De la el am un copil şi un tatuaj. Ăsta. Povestea, acum şi aici, click.
Read More »