MENU
spatesexy

de • 4 iulie 2014 • (de)liriceComentarii (9)

mai dă-mi un anotimp, un an, un timp

mai dă-mi două şanse şi o brumă de zile să îţi demonstrez că oamenii se pot
schimba în cîteva ore

oamenii nu se schimbă, îţi zic. paradigmele,  doar.
mai dă-mi un anotimp, un an, un timp, timpul lucrează mereu în favoarea mea,
lucrurile se vor aşeza, vei vedea.

pentru mine nu se aşază niciodată, îţi zic
iar tu nu ai citit Nichita, îl confunzi constant cu Sorescu

şi oricum, au fost prea multe, prea destule vorbe mari, niciodată duse undeva, nicăieri.

prea multe promisiuni alterate, au rîncezit pe terasă, unde le depozitez, că nu mai am loc în debara. le-am strîns, le-am îmbrăţişat tandru, de adio şi le-am dat drumul afară. zburaţi, dacă puteţi. dar s-au prăbuşit. nu aveau aripi. promisiunilor mincinoase nu le cresc aripi, niciodată.

nici măcar nasul.

doar flori verzi, de mucegai.

 

9 răspunsuri la postarea mai dă-mi un anotimp, un an, un timp

  1. Silvia spune:

    Foarte tare! 🙂

  2. Adriana spune:

    Au, nu !!!!!!!!!

  3. ruxandra spune:

    superb,Petronela, scrisul tau nu se scrie, el mangaie. intotdeauna mangaie.

  4. Radu spune:

    Miracole s-au mai intimplat…si oameni…si altele. Uneori intr-o secunda.
    Parol! 🙂

  5. Mihaela spune:

    ma identific cu totul

  6. Ramona spune:

    Nu stiu cum este pentru altii, dar pentru mine-i extraordinara literatura ta. Multumesc !

  7. Chris spune:

    Frumos mai scrieti! Sa nu va opriti niciodata!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *