Comentarii la: stilul de viaţă care ucide

De către: Bogdan

Bogdan — Thu, 11 Feb 2016 10:26:21 +0000

Am citit cu interes tot articolul, dar si comentariile. Noi fiind o familie tanara (aproape 4 ani de casnicie si o fetita de 3 ani) am experimentat deja cate ceva din alimentia echilibrata despre care vorbesti in articolul tau si suntem constienti ca schimbarea se va petrece in timp dar primele efecte au fost legate de adaptarea excelenta a organismului prin scaderea greutatii, iar in momentul de fata suntem foarte aproape de greutatea recomandata asta, in conditiile in care, acum 6 luni cand am inceput schimbarea si eu si sotia am fost considerati supraponderali. Acum am vrea sa facem un alt pas si anume sa incercam medicina homeopata. Pentru asta m-ar ajuta daca se poate sa ne spui mai multe impresii despre ASC Clinic si doamna dr. Adriana Corina BLAJ.

Multumesc!

De către: andreea

andreea — Fri, 03 Jul 2015 12:18:11 +0000

Am citit cu mare interes acest articol, precum si comentariile, deoarece am si eu ceva problema de sanantate care are legatura cu imunitarea. As dori sa te rog sa ne spui ce fel de spirulina iti cumperi si de unde, intrucat am auzit ca nu toate sunt de calitate si nu as sti ce sa mi cumpar.

De către: Petronela

Petronela — Thu, 16 Apr 2015 21:18:45 +0000

tot așa cred și eu. mulțumesc că ai împărtășit cu noi!

De către: MariaC

MariaC — Thu, 16 Apr 2015 21:16:51 +0000

Aprilie 2011: mama diagnosticata cu cancer la san, metastazat pe coloana. Operatii, chimioterapie, raidioterpie, am urmat calea clasica. Rezultate sub asteptari. Sa nu mai amintim de listele de asteptare interminabile pentru programari in IOB Fundeni fentate de fiecaredata cu ajutorul plicului magic. Nici de saloanele cu cate 5 bolnavi in doua paturi, nici de perfuziile cu Zometa puse pe holul institutului din cauza lipsei paturilor. Toate multumirile si capul ghiocel in fata doctorilor de acolo, doctori care n-au uitat nici o clipa sa fie OAMENI.
Septembrie 2011: acces de furie, frustrare, neputinta, lupta cu „de ce?”. Insfacat parintele de-o aripa si adus acasa, deschis magicul google si cautat. Si citit.. Si cautat.. Si iar citit… Si iar cautat…
A doua zi dupa ce mi-am adus mama acasa, am aruncat TOT din frigider si am mers la piata. Fructe, legume, seminte. Atat pentru inceput. Am schimbat total alimentatia, am schimbat portiile mari de trei ori pe zi cu portii mici de foarte multe ori. Din ziua aia n-a mai vomat o data. N-a mai ametit, n-a mai cazut din picioare, nu i-a mai venit rau. Cine a trecut prin asa ceva stie exact la ce stari ma refer.
Luni intregi a trait cu sucuri de fructe si legume in diverse combinatii. Puse in pahare cu picior, decorate cu umbrelute ca sa-i para mai exotice. Da, extravaganta si umorul pot salva de multe ori ziua unui om diagnosticat cu o boala „incurabila”
Stricat doua storcatoare chinezesti cu sucul de sfecla rosie ( da, pe vremea aia n-aveam bani de un storcator bun). Schimbat job, schimbat program si cel mai important, schimbat mentalitate. Refuzul complet de a accepta boala si de a sta pasivi sa urmarim cum evolueaza a contat foarte mult. Din momentul in care atat mama, cat si noi, copiii ei, ne-am pus in minte ca nu exista alta optiune decat sa iasa pe picioare zambind din aceasta incercare, nu au mai existat limite.
A fost greu? Da. Pentru un om de 64 de ani care ne astepta in fiecare sambata cu prajituri si gratare, da, a fost tare greu. Dintr-o data fara zahar, fara carne, fara prajeli, fara … nimic din ce stia ea, imaginati-va ca e tare greu.
A meritat? Oh well…Au trecut ceva ani de-atunci, mama mea este pe picioare, zambind. Si cu PET-urile si scintigrafiile curate.
Stiu ca articolul tau e mai vechi, insa m-am gandit sa scriu randurile astea, poate mai exist si alti „rataciti” pe aici care au nevoie de un fir de la care sa porneasca.
Si nu, dupa experienta traita, nu cred nici in ruptul capului ca uratul cancer este o boala incurabia. Ba e foarte curabila, ai nevoie doar de informatie, ambitie, timp si bani.

De către: Daria

Daria — Wed, 01 Apr 2015 17:03:43 +0000

Draga Petronela, o sa spun doar atat: stiu! M-am regasit complet in articolul tau, mai putin experienta cu tatal tau, dar si eu stau cu frica de ce s-ar putea intampla cu al meu, pentru ca si el este carnivor.
Iar eu… astmatica de mica, pompata cu antibiotice lunar, ajunsa la 18 ani sa am o imunitate pe care o cautai ca pe ac in carul cu fan… iar la 28, am trecut prin teroarea EColi-ului, aproape 1 an, de ajunsesem fara speranta ca ma voi mai simti vreodata normal. Zeci de runde de antibiotice, pastile si apoi injectabile, care mi-au facut fundul arsice. In final singura solutie a fost… nimic! Partial homeopatia, dar cred ca mai mult speranta pe care mi-a dat-o, dar corpul s-a curatat singur cu ceaiuri, hidratare multa si mai ales cu evitarea cu orice pret a antibioticelor. Inca nu sunt convinsa ca homeopatia functioneaza in orice afectiune, dar in cazul meu m-a ajutat atunci cand medicina conventionala nu imi facea decat rau. Cat despre alimentatie, mananc de toate dar incerc sa fie proaspete. Multa sanatate!

De către: Daria

Daria — Wed, 01 Apr 2015 16:55:17 +0000

Stimate Darael, eu cred ca dumneata nu ai inteles mesajul. In caz ca trebuie explicat pe scurt: excesul de carne ucide! Da, ucide! Si repet: excesul! Piramida alimentelor nu are la baza carnea! Iar Petronela nici macar nu incearca sa ne convinga sa devenim vegetarieni, pur si simplu expune niste lucruri de bun simt, aceleasi excese se pot face si in directia opusa – raw-veganismul. O alimentatie trebuie sa fie echilibrata, iar prin asta nu se intelege sa echilibram cantitatea de friptura cu cartofii prajiti… iar majoritatea comentariilor sunt de absolut bun simt, zic eu.

De către: Petronela Rotar: tanatofobii - acestblogdenervi

Petronela Rotar: tanatofobii - acestblogdenervi — Wed, 01 Apr 2015 07:19:57 +0000

[…] cu sport și hrană naturală. În urmă cu cîțiva ani am renunțat la carne, am scris aici de ce. Eu vorbesc însă despre extrema aceea, periculoasă în opinia mea, în care mîncarea devine […]

De către: Ioana

Ioana — Tue, 03 Feb 2015 14:22:57 +0000

Buna, Petronela.

Citesc ceea ce scrii pe nerasuflate. Keep doing it!

Daca tot am dat peste tine (nu intamplator!), mi-ai putea spune ce faci mai exact, ce alimente, ce apa, consumi pentru alcalinizarea corpului?
Si legat de vasele in care gatesti, folosesti vreun fel care sunt mai sanatoase? (adica nu din teflon sau aluminiu).

Cu drag,

Ioana

De către: Petronela Rotar: despre intoleranţă şi piele - acestblogdenervi

Petronela Rotar: despre intoleranţă şi piele - acestblogdenervi — Wed, 26 Nov 2014 11:39:18 +0000

[…] la fel cum am făcut-o aici, dacă aveţi curiozităţi de ce mi-am modificat stilul de viaţă, click şi citiţi. Dacă nu, nicio pagubă. Iar karma…, of! Karma nu se buleşte purtînd o geantă făcută cu […]

De către: Petronela

Petronela — Thu, 14 Aug 2014 15:06:05 +0000

imi pare rau, eu sunt din Brasov… nu am cum, la Bucuresti. nu PH-ul mi l-a masurat, ci nivelul antioxidantilor.