MENU

de • 16 ianuarie 2017 • (de)liriceCommntarii (1)

metamorfoze

Am picurat un strop din sticluțele tale cu parfum pe perne, în toate nopțile în care am dormit fără tine. Am dormit în pijamalele tale, pe partea ta de pat.

În fiecare dimineață de după, portarul mi-a deschis și mi-a spus: bună dimineața, domnule!, în timp ce eu observam, mirată, că parcă e mai scund decît de obicei. Apoi, fetele de la recepție mi-au urat: ziua bună, domnule!, chelnerii m-au întrebat: cu ce vă pot servi, domnule?, frizerul: vă iau și din barbă, domnule, a crescut nepermis de mult, domnule?, iar eu nu puteam să nu-i dau dreptate, devenise de-a dreptul neîngrijită, precum urma bocancilor mei în zăpadă măsura 45.

Într-una din serile astea, cînd am deschis ușa casei, copiii au țipat: bună seara, tată!

Ne-ai adus ceva bun?

Un răspuns la postarea metamorfoze

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *