MENU

de • 14 ianuarie 2014 • bucăți de mineComentarii (48)

I’m a mother, treat me like your mother!

 Sunt fericita şi prea mandra posesoare a 2 (două) bucaţi fiice. Una bucată artistă, pinctoriţă, 16 ani jumate, 10 cm mai înaltă decât mine, sensibilă, frumoasă şi aşa de dăşteaptă că în secunda când se apucă să vorbească tac profesorii, vexaţi. A doua bucată, 13 ani luna asta, ludică, ironică, frumoasă, dăşteaptă cu spume şi foarte drăcoasă. Obligaţurile mele. Motivul  (cel puţin unul din ele) pentru care au fugit bărbaţii de mine ca dracul de tămîie. Şi pentru care mă trezesc eu dimineaţa.

Până nu ai propriul copil, nu înţelegi cum vine asta. Cum un boţ de carne devine brusc mai important decât tine însuţi/însăţi. Cum instinctul de conservare se repliază şi se neagă, pentru a activa alte instincte. Şi dacă tot nu întelegi, mai bine taci. Mai bine nu dai sfaturi colportate din articole cu titluri din seria Cum să.. . Mamă ce le-aş zbanghi una ăstora care ştiu mai bine cum e să fii părinte, tu-le faţa aia de omniscienţi!

Pentru că natura şi genetica au fost generoase cu mine (mulţumesc pe această cale mamei, tatii, străbunilor mei huni în general  şi lui homo erectus, în special) şi par sora mai mare a fetelor mele, am folosit mereu elementul surpriză. De exemplu, la mare. Vine un domn plin de intenţii nobile la mine. Io la mal, deznudă, bronzată. Ăla trece şi se uită ca viţelul la poarta nouă. Se uită, se uită.  Îşi face curaj şi bagă replica de agăţat, singura pe care o are la el: frumoasa! Mă umfla râsu’. Fie-mea iese din mare, cu ochii strânşi, că îi intrase apă: mamaaaa!!!! Ăla beleşte  ochii mari, se uită la copil, se uită la mine neîncrezător, ţipă mimetic: mama?! mama??? şi se aruncă în apă cu un gest dramatic şi sincer, punând cât mai mare distanţă între noi. Eu mă prăbuşesc de râs, înapoi, pe faleză, acolo unde bate valul mai abitir.

În mic, acesta este scenariul perpetuu. Cu diferenţe mici de loc, anotimp, personaj masculin. Am trecut prin ele, prin scenarii, mai greu sau mai usor, în funcţie de relief şi vreme. Uneori am îngheţat, alteori m-am julit la coate şi în genunchi, când terenul s-a dovedit a fi accidentat rău. De cele mai multe ori m-am zgîriat doar, în ciulinii care cresc din belşug pe caracterele personajelor masculine cu pricina. Cei mai mulţi bărbaţi, cînd dau de o femeie cu copii, se cacă pe ei instantaneu. Încep să îşi calculeze salariul în mărgele şi tampoane. Timpul, în pauzele dintre doi pempărşi plini. Copiii le încurcă foarte tare planurile de acuplare. Cînd îţi place o muiere care are copii, treaba e complicată şi serioasă, mai bine fugi dacă nu îţi doreşti decît două, hai trei nopţi de pasiune. Femeile cu copii vor să te prindă în capcane şi să te căsătorească cu ele, asta cred toţi. Şi dacă îi spui mume-tii că tu iubeşti o femeie cu copii, în 99,9 la sută din cazuri o să auzi: mamă, numai una divorţată cu copil ai găsit şi tu? S-au terminat femeile pe lume? Vrei să creşti copilul altuia?

Îmi imaginez că în ţara cuvintelor, clişeele, vorbele uzitate prea des, sunt bolnave. Propoziţii ca asta, numai una divorţată cu copil ai găsit şi tu?  sunt jupuite şi dor insuportabil. Că sunt mestecate şi scuipate zilnic, peste tot în lume. Stau la un loc, în spitalul cuvintelor, cu alte clişee contaminate. Fiţi cu băgare de seamă cînd le chemaţi pe limbă, sunt pline de boli, au umblat prin atîtea guri înainte!

 

48 răspunsuri la postarea I’m a mother, treat me like your mother!

  1. din toate cat e un pic ? spune:

    :))))

  2. Borgia spune:

    Mda. Al naibii de realist articolul. Intr una din „legaturile primejdioase” ce le am avut ca sinle mum, mama respectivului spune:”O iubesc si pe fiica ta, dar vreau si eu o nepoata de la voi”.. La 40 de ani, cu domsoara de 16 si 3 luni(pinctorita si ea), de data asta am fugit eu mancand pamantul..

  3. Luisa spune:

    scrii de ma rupi, esti atat de vie si adevarata. scrii de mi se arde mancarea :))
    nu ma pot abtine sa nu-ti trimit linkul asta, e un film, poate l-ai vazut. iti trebuie un artist, unul care cand te vede ii tace mintea.
    http://www.youtube.com/watch?v=OjicLKOJQic

    • petronela spune:

      nu îmi trebuie nimic, am tot ce îmi trebuie. :)) ai grijă cu mâncarea, arsura face rău la sănătate şi nu vreau să fiu eu vinovată!

  4. ILUZIA spune:

    inteleg ca eu am avut noroc de n-a fugit? si trebui sa-l pretuiesc mai mult?

  5. Cristian spune:

    … 🙂

  6. Annemarie spune:

    eu am doua bucati de flacai, gemeni de 8 ani! Cand o aflat posibila soacra ca sunt divortata cu 2 obligatiuni a facut o mutra de parca as fi avut lepra! Ete na! Ma mandresc cu ai mei plozi, fara ei nu as putea trai, ratiunea mea de a trai, dar fara el EL, as putea!

  7. caragea spune:

    Cei mai mulţi bărbaţi, cînd dau de o femeie cu copii, se cacă pe ei instantaneu.
    superb… 😉

  8. Cris spune:

    Mi-i greu sa cred ca poti suspina dupa un barbat care da socoteala maica-sii de relatiile lui cu femeile.

    Pe de alta parte cat de prost tre sa fie un tip care te refuza ca ai copii … cata vreme poate intelege si vedea dintr-o privire ca nu esti genu care tre’ sa fi salvata nici tu nici copii tai.

    Oricat sunt de dezamagit de labele triste de barbati ce am ajuns sa fim … mi-e greu sa cred ca situatia ii atat de disperata incat o tipa ca tine nu gaseste un tip cu ”coaie” 🙂 , bun simt si ceva inteligenta.

    • petronela spune:

      Nu e deloc disperata, in ceea ce ma priveste. Eu vreau mai mult decat un tip cu ceva coaie sau inteligenta. Vreau cu cel putin atatea coaie si inteligenta ca mine. Si cel putin la faza cu coaiele, e mai greu. Ca eu am mari. 😀 Şi pretenţii, asemenea. Bărbaţi sunt, dar nu destul de buni pentru mine.

  9. Cris spune:

    Ca barbat , pot sa va spun ca , copiii vreunei iubite nu au insemnat vreodata , vreo problema de orice fel , ba chiar dimpotriva, au adus mai mult sens in relationare. Dar o femeie devine extrem de neinteresanta cand … s-a transformat in mama … sacrificand femeia din ea. Eu unul nu sunt atras deloc de psihologia de mamica coplesita de importanta si responsabilitatea maternitatii.

    In plus constat destul de des la mamicile singure … ca, cad usor tentatiei de a-si justifica , prin copii, o lipsa la capitolul relationare cu barbatii , cand adevarata problema este sacrificarea feminitatii , atitudinile de superioritate (vezi doamne ele sunt mamici cu responsabilitati si deci foarte mature) cumulate cu o supraevaluare personala.

    • Heliana spune:

      Sunt mame in primul rand – si dupa aceea partenere. Nu e vorba de sacrificare a feminitatii ci de o incununare a ei. Feminitatea nu se defineste neaparat si exclusive prin estetica, sexualitate sau parteneriat romantic. Ce Dracu’ e mai feminin decat maternitatea? Supraevaluare? Combina ceva suflete de om ce necessitate dragoste, grija si educatie ca sa creasca bine impreuna cu o cariera/loc de munca etc si ai sa vezi ca aceasta supraevaluare e perfect justificata si reala.

  10. petronela spune:

    aici ai dreptate, sunt o multime de femei care fac asta… de aia e si plin netul de bloguri de mame. ori de mame, ori de femei fatale pe internet. insa exista si mame care nu isi sublima femeia din ele.

  11. vai ce vrajeala de popa de tara… :)))))))

  12. A spune:

    Nu e vrajeala, atata poate la 18 ani cu un imens complex oedipian

  13. Cristina spune:

    Mi-a placut articolul. Daca privesc in urma, cred ca am alungat barbatii mai degraba cu disperarea mea de a fi cu cineva decat din cauza copiilor.
    Rabdare, copiii cresc si redevenim dezirabile – si libere. Eu chiar ma gandesc sa-mi abandonez copilasii – peste 20 de ani amandoi – si sa ma mut undeva prin Europa. Viata e frumoasa – cu sau fara barbati. Parca totusi mai frumoasa cu.

  14. Laura Driha spune:

    Tatal meu a luat una divortata cu copil. Si i-a mai facut trei.
    Nu toti barbatii se tem de femeile divortate cu copii. Ba chiar se indragostesc de ei la pachet. Le e drag pustiul la fel de tare ca mama!
    Ai mei inca traiesc sa confirme exceptia…

    Te pup fata faina!

  15. Flore spune:

    Petro, si eu sunt divortata, din nefericire nu am copii, dar am intalnit recent un barbat extraordinar care are un fiu de 16 ani, fiu pe care il iubesc deja ca pe copilul meu. Şi sunt atat de fericita!

  16. Mc Beaucoup spune:

    cam prea dur zic..

  17. Alina spune:

    hmm… dar, nimic- nimic si despre femeia/ sotia/ mama care nu elibereaza barbatul/ sotul/ tatal, desi nu-l mai iubeste, nu mai da doi bani pe el, este ca si inxeistent, dar ii este teama tocmai de singuratate, de viitor, de ” tema” ta

  18. Adrian spune:

    Făceai ondinism pe plajă?

  19. Lucia spune:

    E plină lumea de clişee şi prejudecăţi. Am trecut şi eu pe acolo, ştiu cum e. Bărbaţii, în general, sunt copilaşii mamei răsfăţaţi de când se nasc până la bătrâneţe. Şi rămân aşa de cele mai multe ori. Prea multe responsabilităţi îi sperie. Unii se sperie şi sunt geloşi şi pe proprii lor copii, dar pe ai altora. E greu să-ţi mai găseşti un partener după ce ai divorţat, de parcă ai aea o boală molipsitoare de care fug toţi. Societatea asta strâmbă te izolează. Şi nu numai femeile sunt în situaţia asta, din păcate. Am un prieten, om minunat dealtfel, care se confruntă cu aceeaşi problemă. E tânăr, arată bine, e deştept, muncitor şi-şi creşte singur copilul pe care maică-sa l-a uitat demult. Şi-a găsit o fată pe care o iubeşte şi care încă ezită să se lege de el, pentru că familia o tot toacă „nu ai putut să-ţi găseşti şi tu unul normal? Ăsta are un copil!” De parcă un copil ar face din tine un handicapat.

  20. doina spune:

    Mi-a placut foarte mult postarea dar si suvoiu de reactii starnite. Este interesant sa ” asculti” parerile sexului opus in ceea ce priveste femeia. Ne enervam inutil, femei si barbati deopotriva. Nu exista tipare nici pentru unii, nici pentru altii. Ar fi extrem de simplu si toata lumea ar trai o pace eterna. Si mai cred in destin: atunci cand va sa fie…nu exista obstacole de nicio natura, nici copii, nici continente , religii sau pareri de mame. Ceea ce este ” randuit ” sa fie, va fi…. mai devreme sau mai tarziu.

    • Petronela spune:

      draga mea, sunt cea mai relaxata, viata mea e plina, sunt iubita, observam si eu un fenomen de la nivelul experientelor mele.

  21. Madalina spune:

    Ce nebunie! Ce-mi mai placi! :*

  22. Cred spune:

    Frumos scris. De altfel cele mai multe din scrierile tale imi plac. Mult. Nu cred ca problema ceea mare in a gasi un partener sunt cele 2 fete…nu cred. Mai degraba inclin sa cred ca faptul ca esti o tipa cu coaie este ceea ce-i sperie. Viata probabil te-a trecut prin situatii in care a fost nevoie sa dezvolti aceste coaie, sa poti face fata , sa razbati. Si ai reusit f bine insa doar atat e rolul acestor coaie….. Cand e vorba de o relatie ( cu un tip) scapa de ele, le are el deja de la natura si daca ale tale sunt mai mari crede-ma nu faci altceva decat sa-l castrezi, psihologic. Daca tipul e puternic sunt de ajuns ale lui, daca e slab si e nevoie de ale tale nu o sa-ti placa tipul ( e prea slab pt tine). Pentru ca am vazut ca se starnesc adevarate pasiuni in jurul comentariilor la textul tau vreau sa mentionez ca ceea ce am scris nu e un sfat ci doar o notita care iti poate folosi sau nu. O seara frumoasa!

    • Petronela spune:

      eu nu ma plangeam aici ca sunt singura si nici nu caut sa ma marit, era o poveste plecata de la niste experiente ale mele si ale femeilor din jurul meu. 🙂

  23. Cred spune:

    Nu am vrut sa se inteleaga ca te plangi. Oricum n-ai avea nuci un motiv :))

  24. Anca spune:

    Citindu-te si citindu-va mi-a venit in minte un articol. Ca barbat care intri intr-o relatie cu o femeie cu `bagaj` – sa folosesc o alta vorba preferata din p(t)opor – ar trebui sa stii mai intai de toate, ca femeia cu pricina, in caz de inundatie, iti da drumul la mana, isi infasoara parul de-o creanga ca sa-si tina copilul cu mainile. Si tine doar de tine, daca faci cumva sa ii prinzi pe amandoi in brate sau sa te agati singur de-o craca.

  25. Marian spune:

    Eu nu fug de femeile cu copii, pot spune că sînt prieten cu fiicele a două femei. deși relația cu mamele nu a mers, sînt prieten cu junioarele (au 13-14 ani, nu sînt chiar micuțe, sînt foarte inteligente și precoce pentru vîrsta lor!). Uitai să menționez – am o fiică de 23 ani, departe de mine….

  26. Roxana spune:

    In Romania este din pacate inca o societate tare idoctrinata in prostie. Printul Norvegiei, adica viitorul rege, este insurat cu o domana cu copil, care pe de-asupra a fost casatorita inainte. Si lumea ii adora, sa vedeti numai de 17 mai, cum iese lumea vesela si nesilita de nimeni sa salute familia regala! S-au dus vreumrile prejudecatilor!

  27. Mihaela spune:

    Ai mei au divortat cand aveam 10 ani. Tata s-a recasatorit , sotia avea o fata de varsta mea si au mai facut una. Eu eram deja plasata la bunicii materni, mama ma prezenta drept nepoata ei…asa ca s-a recasatorit si a facut si ea o fata. Tata a vrut mereu copii, dar cred ca se plictisea si vroia altii noi. Toata copilaria/adolescenta/viata de adult am primit poze cu familiile lor noi si frumoase si mi-au zgariat timpanul afirmatii de genul „printesa lui tata” sau ” frumoasa mamei”. Niciodata nu eram eu.

    • Petronela spune:

      fuck, fuck! oribil… 🙁

    • Mihaela spune:

      Stiu. Oribil si greu. Greul a venit cu adevarat abia cand am devenit eu mama. Am realizat ce am pierdut si cum ar fi trebuit sa se poarte doi parinti…Atunci a venit o depresie…mama, mama…Am vorbit cu ai mei despre copilaria mea si scuza lor a fost ca erau prea tineri si ca eu am fost „copil de sacrificiu”. Incerc sa las trecutul sa fie trecut si sa ma bucur de fata mea frumoasa si desteapta si sa o cresc alaturi de cel care mi-a facut asa o bucurie.

  28. Chaser spune:

    Interesante afirmatii; ori observații. Este greu în ziua de azi sa găsești pe cineva hotărât sa facă un pas prin care sa încerce sa te cunoască. Ca ai copii!?! Așa, și? Care este problema? Ca nu mai poți face ce vrei ( rect sex ca salbaticii pe unde și când ai chef), ca trebuie sa te reinventezi, sa știi sa Îți apropii copii „ei” , sa știi sa comunici cu ei, sa interacționezi cu ei, și în aceiași măsură să ai câștigi consoartei încrederea? În măsura în care după toate astea trebuie sa Îți faci timp sa și „îmblânzești scorpia” și sa ai oferi și ei, atenția cuvenita și necesară
    Toate astea apar atunci când apare fenomenul ăla bio-chimic numit iubire.
    Ești mama? Bravo! Dar faptul ca fostul a fost ceea ce a fost, nu înseamnă ca și viitorul trebuie sa fie la fel.
    Cavaleri încă mai exista pe lumea asta

  29. cosmin spune:

    dragut blogul. pare un barbat in trup de femeie. (un barbat al dracu :)) pana la urma …cam astea s femeile , barbati in trup de femeie. noroc cu machiajul. Am si eu prietene cu copii ..divortate ,batute …trezite spiritual(cum se spune) . Si nici acum nu si-au dat seama ce se intampla in viata lor :* sunt curios ce educatie primesc copii astia de mame care se cred si barbati si femei si dumnezeu…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *