MENU

de • 10 aprilie 2014 • bucăți de mineCommntarii (1)

no good

 

jurnal, septembrie, 2009

cîteodată  sufletul meu e o gară sau mai puţin decît atît. un peron de provincie. pustiu, peste care suflă un vînt rece şi trist, împrăştiind frunzele toamnei. cîte un tren, răzleţ, trece, cu vuiet mare. uneori opreşte. nu mult. din el, nu coboară niciodată, nimeni, să rămînă. uneori, vreun călător străin, coboară, se adapă, îşi oxigenează plămînii cu aerul meu, apoi se urcă în tren, din mers.

altădată sunt chiar mai puţin. poţi pleca mai departe, fără să fluturi batiste, fără să te uiţi înapoi.

you know that I’m no good.

Un răspuns la postarea no good

  1. Rzone spune:

    Not true.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *