MENU
dolores

de • 24 septembrie 2014 • (de)liriceComentarii (9)

dolores

 

am stat arcuită şi mai mult goală şi mi-am lăcuit unghiile.
vişină-putredă-ca-fostele-mele-iubiri. mi-am pus în play-list Cranberries.
madlenă a fost.
nu am uitat niciun singur vers. din Joe, Daffodil lament, No need to argue.

am cîntat de nebună, numai în chiloţi prin casă I’m free to decide. mi-am amintit
de banca de liceu unde stăteam şi îmi mîngîiam lobul urechii în care cîndva
aveam să îmi fac cercei ca Dolores O’Riordan.
dimineţile cînd stăteam singură în sala de clasă şi cîntam singură şi plîngeam singură.
de vremea cînd mi se părea că frumuseţea e ca ea şi vocea ei. tristă. sfîşietoare.
mi-am lăcuit unghiile vişină-putredă-ca-sufletul-meu şi m-am gîndit la toate promisiunile pe care mi le-au făcut oamenii din viaţa mea.
eram cea mai tristă liceeancă de la noi din lume şi o iubeam pe Dolores.

ştiai că Dolores înseamna dureri?
aşa ar fi trebuit să mă cheme pe mine.

Dolores.

9 răspunsuri la postarea dolores

  1. constantin constantinescu spune:

    Nimeni nu stie exact ce este fericirea. Fiecare dintre noi poate defini, in felul lui durerea.

  2. 3.14... spune:

    Stiu ca barza a facut o aterizare fortata dar nici macar ea nu era asa pesimista, stiind ca locatia nu rezona cu frecventa copilului. Interferentele s-au amplificat si dor. E greu sa rezonezi cu cineva, e si mai greu sa-l gasesti. La rezonanta, interferentele dispar, cele doua elemente se completeaza reciproc, la infinit…

  3. Mihai spune:

    Si eu am iubit-o pe Dolores in taina vreo cativa ani… :)Si mi-am luat nevasta cu un corp fix ca al ei, doar moaca difera ca deh, n-am gasit :))))

  4. Aura spune:

    te urmaresc si imi placi, insa te rog din suflet sa faci sa se deschida linkurile in tab nou. e pacat sa plece oamenii din pagina. precis exista o setare prin care poti face asta pe viata.

  5. cristina spune:

    Am primit săptămâna asta două din cărțile tale. Am citit Efectul pervers așa pe nerăsuflate, la fel cum mă îndop cu migdale când stau la calculator și mă trezesc după ce am mâncat o jumătate de pungă. Mă regăsesc. Sper să vii la Cluj cândva. Ce bine că exiști, ce bine că scrii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *