MENU
14895595_10209507455176678_452440170_o

de • 5 decembrie 2016 • adevărurile mele, alive, efectul pervers, O să mă ştii de undeva, sfîrșitul nopțiiComentarii (11)

ceva de Moș Nic

În seara asta, la copiii cuminți vine Moș Nicolae. Toată viața mi-a plăcut să primesc și să dăruiesc cărți. În ultima vreme primesc multe mesaje de la oameni care vor ultima carte (și nu numai) cu autograf, vor să (și-)o facă cadou. Inițial nu am vrut să mă mai leg la cap cu colete și poșta română (poșta are un serviciu mult mai ieftin decît curieratul, care duce cartea în poșta omului, doar că scriu muuuulte hîrtii pentru un singur colet și stau la cozi etc.), însă știu că pot aduce bucurie, așa că am decis să ignor efortul și să fac la fel ca în fiecare an.

Așadar, dacă vreți să primiți cartea direct de la mine, cu autograf personalizat și tot tacîmul, dați-mi un mail pe petronela@sixeleven.ro. Am toate 4 cărțile, nu excesiv de multe exemplare, mai comand dacă nu fac față, dar nu îmi fac grija asta, oamenii preferă să citească moca, nu să dea bani pe munca unui om de care altfel, profită, tot anul. Iar asta e o mare dezamăgire pe care o am de cînd public, deși eu sunt printre ultimii oameni care se pot plînge că nu vînd cărți. Am scris cîndva și reiterez:

Spunea cineva la un moment dat că autorii morţi se împrumută, iar cei contemporani se cumpără. E semn de respect şi apreciere pentru un om pe care îl citeşti zilnic, gratis, atunci cînd publică o carte să i-o cumperi. Mai ales că, de obicei, costul cărţii depăşeşte cu cîţiva lei preţul unui pachet de ţigări. Asta dacă te interesează, desigur. Că poate la fel de bine să nu te intereseze.

Am să explic, pe scurt, mersul lucrurilor în ceea ce priveşte autorii contemporani şi publicatul cărţilor, pentru că zilnic mă lovesc de oameni care cred că ne îmbogăţim din scris.

Tu scrii o carte. Dacă ai noroc, o editură te publică pe banii ei. Adică scoate un tiraj de X exemplare , al căror cost îl suportă, sperînd că o să se vîndă, ca să îşi recupereze investiţia. Dacă nu se vinde, ghinion, paguba editorului. Dacă se vinde, va susţine şi o altă carte, care nu s-a vîndut. Onorariul unui autor în România, procentul din vînzarea unei cărţi adică, se situează între 0% şi 10% din costul ei, în funcţie de editură, de cine e autorul, etc. Unele nu plătesc un sfanţ, altele plătesc mai bine. Nu e un secret, scrie şi pe google. Librăria, ca să te vîndă, ia între 40 şi 60 din preţul cărţii. Carevasăzică maximum 10% din preţul cărţii revine autorului. Adică cîţiva lei, sub 5, căci puţin cărţi depăşesc preţul de 30 de lei. Acum, dacă eşti Cărtărescu şi vinzi 80.000 de exemplare, te-ai scos. Dar de obicei vinzi cîteva sute, hai, cîteva mii, dacă eşti bestseller. Asta în general, fiecare autor are propriul contract confidenţial cu editura, însă limitele sunt cele expuse mai sus, de obicei.

Nu se vrea o palmă ceea ce am scris mai sus, departe de mine așa ceva. Pur și simplu nu reușesc să înțeleg mentalitatea omului care, dacă merge la frizer, nu îi trece prin cap să nu-l plătească, dacă cumpără o geantă lucrată manual, nu are pretenția ca cel care a făcut-o să zică mersi că o poartă, care citește de ani buni un blog moca, însă nu scoate 20-30 de lei din buzunar ca să cumpere o carte. Ai zice că nu e interesat de ce scrie omul ăla, dar dacă nu e, de ce revine la blog mereu? Nuj, nici nu îmi mai bat capul.

Și, chiar dacă din vînzarea unei cărți eu cîștig 3 lei și pierd timp și nervi la poștă, nu există mai mare bucurie decît să trimit personal unui om care chiar își dorește să citească cartea mea. Am trimis în fiecare an colete în străinătate, de anul ăsta, însă, poșta s-a șmecherit și a triplat tarifele, astfel că ajunge să coste trasnportul cît sau mai mult decît cartea. Just so you know.

Tuturor, vă mulțumesc și să vă aducă Moș Nic toate helea, vorba mamei-mari.

 

 

11 răspunsuri la postarea ceva de Moș Nic

  1. Ella spune:

    Eu vreau sa te intreb ce mai face „mama-mare”, transmite-i cu prima ocazie ca te intreaba cititorii de ea si ca ii transmit multa multa sanatate! <3

  2. Tweety spune:

    Am venit la targul Gaudeamus, am luat cartea, erai acolo cu George si Monkey, nu imi venea sa cred ca stau asa aproape de tine. Apoi ai tinut discursul si s-a facut coada la autograf. Si pentru ca strumful meu (5 ani), pe care nu am avut cu cine sa il las, era obosit si miorlait, nu am mai putut sa stau sa iau si eu un autograf. So sad 🙁

  3. Tweety spune:

    Mi-era sa nu zica lumea ceva. Asta e. Dar nu ma las; te prind eu la urmatoarea lansare sau prin BV ca vin des pe acolo..

  4. TJ spune:

    Din pacate totul este o afacere si succesul unei carti din punctul de vedere al editorului este strict financiar.
    E frumos ce faci si iti pasa de cei care te sustin cu adevarat. Mocirla in care se baga autorii cand vine vorba de edituri inca nu se poate evita complet, dar din fericire au inceput sa apara initiative sa schimbe balanta puterii pe care o are editura in favoarea autorilor. Platforme de self-publishing gen BookBaby say Leanpub. Leanpub a devenit foarte populara in domeniul tehnic (am prieteni care au publicat carti si sunt foarte satisfacuti). Poate publicul e mai strans dar e si mai loial si suportiv. Stiu ca nimic nu egaleaza experienta de a alege cartea din librarie si de a cumpara-o direct, dar cred ca se poate ajunge la distributie limitata cu un agent bun, cat sa acopere cererea. De asemenea, expunerea o ai online, si multi cei care-ti cumpara cartea in librarii te cunosc deja, nu te descopera plimbandu-se printre rafturile librariei si dau din greseala peste cartea saptamanii. Aici pot sa ma insel.
    De asemenea amazon iti da posibilitatea sa-ti publici cartea singur(a) si au serviciul de „print on demand”, desi eu cumpar carti pentru Kindle daca am optiunea. De asemenea formatul electronic iti ofera accesibilitate mai mare. Stiu, se poate copia, dar acuma tine totul de persoana si de respectul fata de autor.
    Stiu ca nu e popular inca in Romania, dar poate ar fi ceva de studiat pentru urmatoarele publicatii. Ai cititori raspanditi prin toata lumea, fiind unul dintre ei, din pacate nu voi putea citi cartea pana nu o primesc de la soacra-mea din Bv. Autograful in scimb l-am primit prin ea pe whatsapp, multumesc 🙂
    Scriu astea ca stiu cum e sa fii autor, cata munca intra intr-o publicatie si cat de mare e dezamagirea rezultata din experientele cu diferite edituri. Dezamagire morala si financiara. De asemenea, chiar daca nu e populara inca autopublicarea in Ro si in cazul in care cele existente sunt prohibitive, poate cineva cu initiativa, timp, spirit de aventura prinde curaj si porneste ceva. Tot va costa bani, dar distributia va fi pe masura implicarii fiecarei parti. Nimic nu trebuie lasat pentru „ca asa sunt si asa au fost lucrurile din totdeauna” dar favorizeaza nejustificat doar o parte din relatie.
    Mult succes in continuare si multumesc pentru munca si rezilienta ta!

  5. ana spune:

    Pai astea fiind spuse, ce sa mai .nu ne mai complicam! tocmai ce imi atrasesei atentia intr-un mod bun mai devreme cand mi-ai raspuns la mesaj chiar daca era rautacios! nu ma supar, trec peste si incerc sa descopar ‘Esenta’. Dar fiindca dumneata tot Urat mi-ai raspuns, mi-am dat seama ca la *Nivelul acesta
    nu am eu cu Cine sa discut!V-am si recunoscut in mesajul anterior ca imi recunosc greselile gramaticale cu mana pe inima!! Pacat …mare pacat ca sunt dezamagita din ce in ce mai des de oameni din astia care cica nu vor promovare dar ei se vor artisti domle’! Am sa mai citesc din articolele publicate de dumneavoastra si sper ca situatia acolo sa se schimbe(sa Va aratati adevarata valoare)! Astfel spuse toate cele bune!
    p.s.
    Scz pt greselile gramaticale!!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *