MENU

de • 25 ianuarie 2016 • adevărurile meleComentarii (9)

Calvin Klein m-a făcut grasă

Ieri, cînd am văzut poza asta pe net, mi-a urcat brusc tensiunea. Am mai făcut un pic de research, am aflat că ok, nu Calvin Klein a zis că Myla Dalbesio e grasă, dar că în toate shootingurile pe care le face e aleasă ca plus-sized model. Femeia poartă M, 38 adică. Și eu port 38  (că nu suport hainele strîmte) și nu mă gîndesc deloc la mine ca la o grasă, nici măcar acum, după sărbători, cînd am luat un kil-două în plus. Dar nu m-am enervat din cauză că eu port 38 și ăia m-au făcut grasă, ci m-am enervat pentru că fetele mele cresc într-o lume în care li se inoculează de foarte mici ideea că o femeie normală e grasă și că trebuie să fie moarte de slabe ca să fie frumoase.

M-am gîndit mereu că m-am născut în cea mai bună dintre lumile posibile în care să fiu femeie. Nicicînd femeia nu a avut mai multe drepturi, nu-i așa? Poate în paleolitic, în vremea matriarhatului. Și totuși, nu scăpăm nicicum de obsesia machistă de a fi privite drept hălci de carne. De stereotipuri, de modele nerealiste care ne fac să ne simțim întotdeauna insuficient de frumoase, de slabe, de blonde etc. Și modelele astea ne urmăresc toată viața, ne pervertesc imaginea de sine, ne torturează, mai ales pe noi, femeile. 1000 de femei mor de anorexie în fiecare an chinuindu-se să fie mai slabe, deci mai atrăgătoare. Iar anorexia nu e o fiță, e o boală extrem de gravă, cu consecințe îngrozitoare, i-am văzut fața hîdă. Și nu știu dacă am întîlnit ceva mai dureros decît sentimentul de neputință pe care îl ai atunci cînd cineva extrem de drag se înfometează sub ochii tăi și nu poți face nimic ca să îi arăți cît e de minunat exact așa cum este.

Lumea asta în care trăim mi se pare atît de greșită încît e de mirare că mai funcționează. Frumusețea e monedă de schimb și unealtă de tortură. Nici una dintre noi nu se întreabă, atunci cînd ne uităm în oglindă și ne simțim urîte, inadecvate, cine a stabilit dinainte pentru noi ce e frumos? Azi, frumosul nu mai vine la pachet cu binele, adevărul, armonia, utilul, precum la vechii greci. Nu mai este nici kantian – ceea ce place fără concept, ci ceea ce rămîne după preconcepții, după aplicarea șabloanelor cu care ne sunt infestate creierele de cînd suntem mici și ne jucăm cu păpuși Barbie blonde, slabe și înalte, cu buze și bucle perfecte. Vai mama noastră dacă sărim departe de schemă, ne vom autoflagela și vom suferi toată viața. Oricît de sinistru ar suna, înăuntrul fiecărei femei, oricît de frumoasă social acceptat ar fi, se zbate o ființă care nu e niciodată mulțumită de sine, care nu își iubește corpul, care suferă ori de cîte ori se uită în oglindă, care se compară mereu cu altele sau cu un sine dintr-o vreme în care arăta mai bine, care se înfometează sau încearcă fără succes să o facă. Și ne și bănuim unele pe altele că am fi mai sigure pe sine, mai mulțumite de sine, mai puțin nefericite cu felul în care ne arătăm. Eu știam despre mine că sunt așa, însă mi-am dat seama că majoritatea suntem, la terapia de grup, cînd am vorbit despre relația cu corpurile noastre și am înțeles că relația cu corpurile noastre e, în aproape toate cazurile, dramatică. În cel mai neironic sens posibil. Iar asta nu se va schimba curînd, atîta vreme cît sub nas ni se plimbă o femeie cu dimensiuni absolut normale și ni se spune că e plus-sized.

De cînd mă știu, frumusețea șablonardă, prea zgomotoasă, m-a lăsat indiferentă. Găsesc frumoase imperfecțiunile, un anume touch – vorba lui Tarantino, o atitudine, niște trăsături uncommon. Mă înfierbînt cu bărbații în discuții interminabile despre femei celebre, ca să le explic de ce nu îmi plac mie fir femeile alea însă mă dau pe spate Elena Anaya sau Alicia Vikander, de exemplu. Și tot sper la o lume mai blîndă cu femeile în care să fie adulte fetele mele.

Iar dacă Myla e plus-sized, atunci și eu mă declar obeză și le dedic lui CK și altora ca el, care m-au făcut grasă, piesa asta, cu toată dragostea.

 

9 răspunsuri la postarea Calvin Klein m-a făcut grasă

  1. zmeliz spune:

    eram cu tine pana la exemplele tale. degeaba contrazici standardele de frumusete actuale si apoi zici: „uite ce femei faine si neobisnuite imi plac mie” cand tot standard sunt si ele. plus slabe. era ceva sa fi dat niste exemple care contraziceau asta.

    • Petronela spune:

      mie nici una nu mi se pare frumusețe gălăgioasă. și e percepția mea, subiectivă, fiindcă frumusețea e întotdeauna în relație strînsă cu particularitățile privitorului. cît despre slabe… nu am zis că prefer femeile cu obezitate morbidă, vorbeam de normalitate care aduce cu ea și sănătatea. a promova oameni grași mi se pare la fel de periculos cu a promova femeile alea moarte de slabe. just my 2 cents.

    • Cristina VQ spune:

      De ce ai promova supraponderabilitatea cand asta ar insemna sa promovezi boala? Eu, daca aleg sa atrag atentia unui prieten ca ar trebui sa faca ceva in legatura cu propria greutate, n-o fac din cauza lipsei de toleranta fata de oameni iesiti din tipar, ci din grija fata de sanatatea lui.

  2. Septimia spune:

    Cred ca va mai dura un timp pana vom intelege ca greutatea n-are nimic de-a face cu frumusetea. Mi s-a mai spus ca mi-e usor sa gandesc asa, pentru ca am fost mereu slaba. Dar am avut si 58 de kg (la 1,60), am avut si 49. Ma gandeam ca ia te uita, ce faina mi-s. Pana cand am realizat ca am slabit pentru ca lucram 14 ore pe zi, nu mancam aproape nimic si apoi am ajuns la spital. Atata timp cat mananci sanatos, vrei sa slabesti pentru tine, nu pentru perceptia exterioara, e minunat. Cand cina e dictata de kg unui fotomodel care nu stie ca existi, ceva e gresit.

  3. Ioana spune:

    Asta cu plus size in industria modei e o mare porcarie, dar si mai mare porcarie este felul in care se propaga in presa stirile astea, pentru ca deh, titlul tre’ sa fie bun, catchy, sa facem click pana lesinam. Pe stirea asta s-a facut mult trafic si probabil scopul CK era sa-si imbunatateasca imaginea, pentru ca valideaza diversitatea, dar eu cred ca si-au facut mai mult rau. In Franta de exemplu, modelele care au BMI sub 18 nu mai au voie sa prezinte pe podium, e lege. Imi place sa cred ca perceptiile se schimba, incet incet. Acuma eu cred ca fiecare femeie sanatoasa la cap stie la ce greutate arata cel mai bine si probabil si face tot posibilul sa ajunga/sa se mentina acolo, in limita posibilitatilor si a particularitatilor sale genetice si medicale. Si apoi mai e si „pachetul”, ca eu am cunoscut femei sarmante, absolut incantatoare, cu minti brici, care aveau spiritul ala, acel ceva care te face sa ignori orice particularitate fizica. Problema e cu adolescentele, cu nesigurantele si dereglarile hormonale aferente varstei, care uneori le pot lua mintile. Si eu sunt mama de fata si ma gandesc mereu ce-i de facut cu isteria asta pro-skinny, ce am de facut pe termen lung pentru ca atunci cand ea face 12-13 ani sa nu vina sa-mi ceara bani de pastile de slabit. Asta-i provocarea, cred.

  4. masonia spune:

    În contextul ăsta, clar, poţi să spui că greutatea nu are legătură cu frumuseţea.
    Dar nu e ok nici să o dai în extrema cealaltă. Adică să fii nesănătos de gras, dar să promovezi ideea că ar fi perfect în regulă să mănânci până transpiri grăsime, pentru că tu te simţi bine în corpul tău.
    Nu încerc să zic că se aplică în cazurile de faţă, dar simţeam nevoia de o completare.

    • Petronela spune:

      well, eu asta am tot zis, de asta nu am revenit asupra subiectului, cu atît mai mult cu cît e plin de controverse, care de care mai politically correct. eu mă tot întreb ce s-a întîmplat cu firescul, cu cumpătarea, cu lucrurile astea care vin omului natural de cînd e lumea, de cînd e în regulă te îndopi sau să te înfometezi? nu e nimic în regulă cu niciuna dintre extreme. firesc e să mănînci normal, să ai o greutate normală, să fii sănătos, la năibuța!

  5. Blanca spune:

    E la moda o gluma faina: Corpul omului e 90 % apa.In concluzie ,grașii sunt oleacă. …cam inundați. Sau dacă ești gras e nesănătos, dacă ești slab, de ce ești prea slab, dacă ești bun, esti cam fraier, dacă ești rău ești evitat, dacă ești bogat, esti cam hot și la final, când dai coltul. …ce om bun era saracu’!:))) Concluzia? Uita anii, tine balanța la kile, simte-te perfect în propria piele, nu numără paharele și iubirile și traieste-ti viața ” demn și frumos pana la capat” , vorba faimoasei Andreea Marin.:)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *